Din cuprinsul articolului
Un raport global publicat duminică în revista The Lancet și prezentat în cadrul World Health Summit de la Berlin arată o tendință îngrijorătoare: rata deceselor în rândul tinerilor adulți din Europa de Est a crescut semnificativ în ultimul deceniu, în timp ce, la nivel global, mortalitatea generală este în scădere.
Potrivit cercetării realizate de Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) din cadrul Universității din Washington, cauzele principale ale acestei creșteri includ consumul de droguri, sinuciderile, violența personală și tulburările psihice. În plus, războiul din Ucraina, alături de dezastrele naturale din ultimii ani, a dus la o accentuare a fenomenului în regiune.
„Creșterea cazurilor de depresie și anxietate este extrem de îngrijorătoare”, a declarat profesorul Chris Murray, directorul IHME și coautor al raportului. „Vedem o explozie a tulburărilor mintale, dar încă nu înțelegem pe deplin cauzele. Este esențial să acționăm rapid pentru a le identifica și a le combate.”
Ce arată raportul Global Burden of Disease 2025
Analiza, care acoperă perioada 1990–2023 și include date din peste 200 de țări și teritorii, evidențiază o creștere de 54% a mortalității în rândul tinerilor cu vârste între 15–19 ani și de 40% în rândul celor între 20–24 de ani în Europa de Est, între anii 2011 și 2023.
În Europa Centrală, decesele cauzate de tulburări de alimentație, anxietate și depresie au crescut vizibil, în special în rândul adolescenților. În unele țări, sinuciderile și abuzul de substanțe au devenit a doua cauză de moarte prematură în rândul tinerilor.
Raportul mai arată că, în timp ce mortalitatea globală a scăzut cu 67% între 1950 și 2023, unele regiuni, inclusiv Europa de Est, America de Nord și America Latină, se confruntă cu un „paradox al tinerilor” – o creștere a morbidității și deceselor în generațiile sub 30 de ani.
Criza tăcută a sănătății mintale
Tulburările mintale au crescut la nivel global într-un ritm accelerat: anxietatea a crescut cu 63%, iar depresia cu 26% în ultimele două decenii.
În Europa de Est, presiunea economică, lipsa accesului la servicii de sănătate mintală, instabilitatea politică și migrația accentuează vulnerabilitatea tinerilor.
„Mulți tineri se confruntă cu stres cronic, incertitudine și lipsa unui sens clar al viitorului. În țările est-europene, aceste stări se transformă tot mai des în tulburări psihice severe, adesea ignorate de sistemele de sănătate”, a explicat pentru Politico profesorul Murray.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că Europa de Est are una dintre cele mai ridicate rate ale sinuciderilor din lume și că tulburările psihice netratate reprezintă una dintre principalele cauze de invaliditate în rândul persoanelor sub 35 de ani.
De la droguri și depresie, la efectele războiului
Raportul subliniază că abuzul de droguri și consumul excesiv de alcool au crescut alarmant în ultimii ani. În plus, conflictele armate – în special războiul din Ucraina – au schimbat profilul de risc în regiune.
Decesele cauzate de traumatisme și răni de conflict s-au înmulțit, iar efectele psihologice ale războiului – inclusiv sindromul de stres posttraumatic – contribuie la deteriorarea sănătății mintale.
De asemenea, schimbările climatice și dezastrele naturale, precum cutremurul din Turcia din 2023 sau valurile de căldură din Europa din 2022–2023, au generat un număr suplimentar de decese, mai ales în Europa Centrală și de Est.
Ce spun datele globale
La nivel mondial, bolile netransmisibile (NCDs) — precum bolile cardiovasculare, diabetul și afecțiunile renale — sunt responsabile pentru aproape două treimi din totalul deceselor.
În țările cu venituri medii, inclusiv multe din Europa de Est, raportul arată o „tranziție rapidă” către aceste boli, accentuată de poluare, obezitate și fumat.
„Jumătate dintre decesele și dizabilitățile de pe glob ar putea fi prevenite prin controlul glicemiei, reducerea obezității și combaterea fumatului”, arată autorii raportului.
Ce este de făcut?
Cercetătorii insistă că soluțiile trebuie să vină pe mai multe planuri:
-
Intervenții de sănătate publică direcționate, cu accent pe prevenție și educație pentru sănătate mintală;
-
Acces mai bun la servicii psihologice și tratamente de specialitate pentru tineri;
-
Politici sociale și economice care reduc stresul, excluziunea și sărăcia;
-
Programe anti-dependență și de reducere a consumului de droguri și alcool;
-
Investiții în sănătatea comunităților afectate de conflicte și sprijin psihologic pentru refugiați.
Q&A – Întrebări și răspunsuri despre raportul Global Burden of Disease
1️⃣ De ce cresc decesele în rândul tinerilor din Europa de Est, în timp ce scad la nivel global?
Pentru că regiunea se confruntă simultan cu efectele sociale ale tranziției economice, tulburări psihice netratate, consum de droguri, conflicte armate și lipsa investițiilor în sănătatea mintală.
2️⃣ Ce vârstă este cea mai afectată?
Tinerii între 15 și 24 de ani sunt categoria cu cea mai mare creștere a mortalității în ultimul deceniu.
3️⃣ Care sunt cauzele principale?
Sinuciderile, dependențele (alcool, droguri), violența interpersonală, dar și efectele indirecte ale războiului și ale schimbărilor climatice.
4️⃣ Cum se situează România?
Deși raportul nu oferă date detaliate pentru fiecare țară, România urmează tendința est-europeană: incidența depresiei și a consumului de substanțe în rândul tinerilor este în creștere, potrivit datelor OMS din 2024.
5️⃣ Există și vești bune?
Da. Speranța de viață globală este cu peste 20 de ani mai mare decât în 1950, iar mortalitatea generală a scăzut cu 67%. Dar progresele nu sunt distribuite uniform.
6️⃣ Ce pot face guvernele și comunitățile locale?
Să investească în prevenție, în educație pentru sănătate mintală și în servicii de sprijin pentru tineri. Criza nu este doar medicală, ci și socială.
