Din cuprinsul articolului
Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” din Constanța, unitate cu aproape patru mii de angajați și un buget anual de aproximativ trei sferturi de miliard de lei, a fost supus unuia dintre cele mai detaliate controale financiare ale Camerei de Conturi. Raportul, publicat la 23 octombrie 2025, nu acuză fraudă, dar arată că în interiorul celui mai mare spital din sud-estul României, sistemul de salarizare a funcționat doar parțial în conformitate cu legea. Auditorii au emis o „concluzie cu rezerve”, un termen care, în limbaj tehnic, înseamnă că există abateri semnificative, chiar dacă nu alterează integral imaginea financiară a instituției.
Raportul Curții de Conturi poate fi consultat aici: 2025-10-23_AC_Spitalul_Clinic_Județean_de_Urgență__Sf._Apostol_Andrei__Constanța
Cheltuieli salariale uriașe, dar un control intern fragil
În anul 2023, aproape 70% din toate cheltuielile spitalului au ajuns în drepturile salariale. Într-o unitate de asemenea dimensiune, gestionarea corectă a resurselor umane și financiare reprezintă o responsabilitate direct proporțională cu resursele publice utilizate. Cu toate acestea, auditorii au constatat lipsuri în dosarele de personal: evaluările anuale ale performanțelor nu se regăsesc peste tot, iar o parte dintre fișele de post nu au fost actualizate. Dincolo de aspectul birocratic, aceste omisiuni pot genera o realitate periculoasă: promovări, prime, rotații sau drepturi salariale acordate fără o evaluare verificabilă a muncii depuse. Într-un spital, unde diferența profesională poate însemna diferența dintre viață și moarte, lipsa criteriilor de performanță devine o vulnerabilitate structurală.
Stimulente distribuite fără explicații. Jumătate de milion de lei împărțit fără criterii transparente
Una dintre cele mai sensibile constatări ale Camerei de Conturi se referă la stimulentele acordate personalului medical. În anul 2023, spitalul a stabilit o sumă totală de peste 777.000 de lei pentru aceste beneficii. Din aceasta, 603.000 de lei au fost distribuiți angajaților, majoritatea primind câte o mie de lei lunar.
În unele cazuri, sumele au ajuns la două sau chiar trei mii de lei. Auditorii au solicitat justificări: criterii de performanță, documente de fundamentare, aprobarea procentelor, modul de calcul. Niciun astfel de document nu a fost prezentat.
Situația este cu atât mai complicată cu cât legea nu permite managerului de spital să creeze un „fond de stimulente” din bugetul propriu. Acest drept îl au doar autoritățile locale, iar acordarea se face exclusiv prin hotărâre deliberativă, însoțită de criterii clare. Curtea de Conturi arată că acel cadru legal nu există, iar ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Județean depășește prevederile în vigoare.
Raportul ridică probleme și în privința locuințelor de serviciu. Spitalul a primit trei garsoniere, care au ajuns la angajați considerați eligibili. Totuși, doar unul dintre ei are mutația domiciliului la adresa locuinței, așa cum cere legea. Ceilalți doi locuiesc tot în Constanța, ceea ce pune sub semnul întrebării temeiul legal al beneficiului. Auditorii notează că nici măcar prețul chiriei nu a fost stabilit unitar, iar contractele nu apar anexate contractelor de muncă. În lipsa acestor elemente, locuințele pot fi interpretate ca avantaj salarial acordat preferențial, nu ca sprijin pentru personal care are nevoie de cazare în oraș.
Indemnizații de concediu calculate greșit. Angajații au primit mai puțin decât prevede legea
Camerele de Conturi au identificat erori și în calculul indemnizațiilor de concediu de odihnă. Sporuri care fac parte legal din baza de calcul — precum sporul de condiții vătămătoare și indemnizația de hrană — nu au fost incluse în toate cazurile. Pentru personalul medical, este o pierdere financiară reală, iar pentru instituție, o obligație retroactivă. În eventualitatea unor acțiuni în instanță, spitalul poate fi obligat să plătească diferențele salariale, cu dobânzi și penalități.
O altă constatare arată un fenomen frecvent întâlnit în instituțiile de stat: sporul acordat pentru titlul de doctor, fără documente care să arate cum este valorificată activitatea științifică în mod concret. Spitalul a solicitat fiecărei secții lista angajaților care îndeplinesc criteriile legale, dar până la finalizarea auditului a răspuns un singur șef de secție. În lipsa documentelor, rămâne deschisă întrebarea dacă sporurile au fost acordate în baza unor criterii legale sau doar în baza deținerii titlului, ceea ce contravine legislației actuale.
Raportul nu acuză persoane sau fapte de natură penală. Totuși, concluziile au efecte directe. Spitalul trebuie să recupereze sumele acordate nelegal, să corecteze drepturile salariale acolo unde s-au produs prejudicii și să modifice regulamentele de funcționare. Corecțiile pot ajunge la sume importante, mai ales în ceea ce privește indemnizațiile de concediu, procesele de muncă și sumele reportate în afara evidențelor contabile. De asemenea, în cazul în care angajații ale căror drepturi au fost greșit calculate aleg să se adreseze instanței, spitalul se poate confrunta cu litigii multiple.
Conducerea Spitalului Județean nu a contestat raportul auditorilor și a transmis un „Plan de măsuri pentru implementarea recomandărilor”. Este o formă oficială de asumare a neregulilor constatate, dar și o garanție că instituția trebuie să facă modificări în modul în care acordă stimulente, calculează drepturi salariale, administrează locuințele de serviciu și actualizează documentele de personal. În mod practic, fiecare secție și fiecare compartiment administrativ va trebui să revadă procedurile interne, iar orice abatere descoperită ulterior poate fi interpretată ca intenționată, nu ca eroare.
Ce s-a întâmplat la Constanța nu este un caz izolat. Rapoarte ale Curții de Conturi din ultimii ani au indicat probleme similare la spitale din Argeș, Iași, Brașov sau București. Toate arată același tipar: bugete mari, proceduri incomplete, lipsa criteriilor de performanță și dificultatea de a separa meritul profesional de decizia administrativă.
