Din cuprinsul articolului
Fosta șefă a DNA și actuala șefă a Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, a transmis un mesaj ferm de susținere pentru magistrații care au denunțat presiuni și abuzuri din interiorul sistemului judiciar românesc. Reacția vine în contextul tensiunilor generate de documentarul Recorder și de măsurile inițiate ulterior de unele instituții împotriva judecătorilor și procurorilor care au vorbit public.
Într-o declarație acordată G4Media, Kövesi avertizează că libertatea de exprimare a magistraților este protejată de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar sancționarea acestora pentru opinii exprimate în interes public poate constitui o încălcare gravă a Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Kövesi invocă decizia CEDO: „Nu este un principiu personal, ci unul universal”
Laura Codruța Kövesi a reamintit hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza „Kövesi c. României”, care a stabilit că revocarea sau sancționarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public încalcă drepturile fundamentale garantate de Convenție.
„Curtea a statuat clar că magistrații se bucură de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea sistemului de justiție. Acest principiu nu este unul personal, ci unul universal, aplicabil tuturor magistraților care acționează cu bună-credință”, a subliniat șefa EPPO.
„Dezvăluirile afectează independența și reputația magistraturii”
Șefa Parchetului European a declarat că recentele informații apărute în spațiul public, inclusiv cele prezentate în documentarul Recorder, pun sub semnul întrebării funcționarea corectă a sistemului judiciar și afectează credibilitatea acestuia în fața cetățenilor.
„Ceea ce mă îngrijorează și mai mult este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri”, a afirmat Kövesi, făcând trimitere directă la măsurile disciplinare sau la demersurile de verificare inițiate împotriva magistraților care au vorbit despre presiunile din sistem.
Unul dintre cele mai ferme mesaje transmise de Laura Codruța Kövesi vizează caracterul represiv al reacțiilor instituționale.
Potrivit acesteia, aplicarea de sancțiuni disciplinare judecătorilor și procurorilor care iau poziție împotriva abuzurilor din interiorul propriului corp profesional nu poate fi interpretată decât ca o încercare de reducere la tăcere a unei critici legitime.
„Astfel de măsuri pot fi percepute ca represalii, menite să descurajeze magistrații să vorbească despre probleme reale ale sistemului”, a avertizat procurorul-șef european.
Ce ar trebui să facă autoritățile, potrivit șefei EPPO
În locul unor reacții punitive, Kövesi susține că autoritățile ar trebui să adopte o abordare complet diferită: analiza pe fond a criticilor formulate de magistrați.
„Autoritățile competente ar trebui să se concentreze asupra stabilirii faptelor și asupra definirii unor măsuri corective adecvate. Aceasta este singura cale de a proteja credibilitatea instituțiilor în ochii cetățenilor unui stat democratic”, a declarat ea.
Mesajul sugerează clar că transparența și corectarea disfuncționalităților sunt esențiale pentru recâștigarea încrederii publice în Justiție.
Laura Codruța Kövesi se numără printre semnatarii unei scrisori de solidaritate prin care sute de judecători și procurori și-au exprimat sprijinul pentru colegii care au vorbit despre presiunile din sistem.
În document se arată că „adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate”, iar magistrații semnatari reclamă mesajele contradictorii venite din partea unor structuri de conducere ale sistemului judiciar.
Scrisoarea a fost semnată de magistrați din Parchetul General, DNA, DIICOT, mai multe curți de apel, instanțe din țară, dar și de magistrați pensionari.
Documentarul Recorder și ruptura din sistem
Reacția Laurei Codruța Kövesi vine pe fondul unei crize deschise în interiorul Justiției, amplificată de investigația Recorder, care descrie o posibilă relație de tip „troc” între puterea politică și vârful sistemului judiciar.
Materialul jurnalistic vorbește despre avantaje legislative, inclusiv pensii speciale, și despre modul în care anumite decizii sau promovări ar fi influențat soluții în dosare sensibile. Ancheta este susținută de date statistice, mărturii ale unor foști și actuali oficiali și declarații ale magistraților, unele sub protecția anonimatului.
Ulterior, au apărut reacții instituționale dure, inclusiv sesizarea Inspecției Judiciare și comunicate oficiale considerate de unii magistrați drept forme de intimidare.
Mandatul Laurei Codruța Kövesi la conducerea EPPO se încheie în 2026, iar regulile instituției europene nu permit reînnoirea acestuia. În cei șase ani de mandat, Parchetul European a instrumentat dosare de mare impact, inclusiv privind utilizarea fondurilor europene, miniștri din state membre sau europarlamentari.
În acest context, declarațiile sale privind situația din Justiția română sunt urmărite atent atât pe plan intern, cât și european.
