Geta Roman
Adaptarea căpușelor la temperaturi mai scăzute a adus în România din ce în ce mai multe cazuri de boală Lyme, produsă de Borrelia burgdoferi, transmisă la om prin mușcătura acestei insecte. Înmulțirea cazurilor a dus la înființarea unui sistem național de supraveghere din 2010. „Am constatat triplarea incidenței mușcăturilor de căpușe față de anii anteriori”, justifică medicul Odette Nicolae, expertul Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile care centralizează datele transmise din toată țara.
Cazurile de Lyme predomină în centrul și nordul țării, județele Sibiu, Botoșani și Alba fiind în top în anul 2012. În sud, sunt județe cu incidență zero. „Căpușele preferă zonele de pădure, de foioase, cu arbuști, dar și parcurile. Apar explozii de cazuri mai ales după perioadele foarte călduroase care urmează celor ploioase”, vin explicațiile expertului în boli transmisibile.
Sibienii, primii la Lyme, au cea mai performantă monitorizare
Numărul mare de cazuri depistate în unele județe este în strânsă legătură și cu pregătirea medicilor. „La Sibiu, avem personal medical care este sesizat și public informat”, arată dr. Georgeta Marga, medicul șef al Compartimentului de epidemiologie din cadrul Direcției de Sănătate Publică Sibiu.
În Serviciile de urgență ale spitalelor din județ, anul trecut au venit peste 2.100 de sibieni mușcați de căpușe. Aici, personalul extrage căpușele și recomandă tratament cu antibiotice pe o perioadă de 10 – 14 zile. În lanțul controlării bolii Lyme, sunt implicați și medicii de familie. Aceștia dirijează pacienții cu simptome locale sau pseudo-gripale (dureri musculare, febră, amețeli, cefalee etc.) către dermatolog sau infecționist. De aici, odată declarată suspiciunea de boală Lyme, proba de sânge recoltată este trimisă spre analiză în laboratorul DSP Sibiu, pentru testul ELISA.
Analizele sunt gratuite. Sibienii care nu prezintă simptome, dar vor să își verifice preventiv starea de sănătate, plătesc 32 de lei pentru o testare ELISA IgM în laboratorul DSP Sibiu. (Traian Deleanu)
„Am boala Lyme, deși nu îmi aduc aminte să fi fost mușcată de căpușe”
Nu mai puțin de 1.762 de români au intrat anul trecut în sistemul de supraveghere al bolii Lyme. Asta înseamnă că aveau semne de borelioză. „Există o definiție de caz, niște criterii clinice, în baza cărora se introduc în sistem. Dintre aceste cazuri au fost confirmate în jur de 50%. Numărul mai mare de cazuri depistate are legătură și cu faptul că publicul larg conștientizează mai bine problema, dar și personalul medical”, crede expertul în boli transmisibile Odette Nicolae.
Sunt județe în sud care nu au vegetația propice căpușelor, însă și unele, cum e Covasna, care are zonă împădurită, însă are tot zero cazuri. „Cum în Harghita sunt bolnavi, nu văd de ce nu ar fi și la Covasna”, adaugă medicul.
Nu orice mușcătură de căpușă aduce boala Lyme, iar imunitatea nu are legătură cu apariția complicațiilor.
Iris din București nu își amintește să fi fost mușcată de căpușă, însă soțul ei este medic veterinar, motiv pentru care e considerată la risc.
A ajuns la medic după ce nu își mai putea mișca bine o mână, pe care o simțea amorțită, iar durerile la o încheietură tot reveneau. „La analize mi-a ieșit că am spirochete din specia borrelia. Nu am avut eritem migrator, însă nu fac toți cei afectați fac. Și soțul are în sânge, însă el nu are semnele bolii Lyme”, povestește tânăra.
După ce a dat sute de lei pe analize, acum plătește tot din buzunar tratamentul care ar trebui să o vindece. „Iau multe antibiotice, vitamina C, probiotice. Pentru că medicul meu de familie din București nu acceptă scrisori medicale din alt județ (eu am fost la Constanța) le plătesc din buzunar. Urmez tratament timp de trei luni, după care mai vedem ce e de făcut. Este extrem de agresiv, te simți ca și cum ai avea rău de mare”, povestește tânăra, care este și mama unei fetițe de cinci ani.
Semnele de alarmă: eritem cu aspect de „ochi de bou”, febră
Boala Lyme poate evolua în trei stadii. În faza incipientă, apare, la locul mușcăturii, o leziune pe care medicii o numesc eritem migrator. „Nu toți pacienții trec prin asta, ci doar 60-80% dintre ei. Are aspect de «ochi de bou», cu o zonă centrală roșiatică. Trebuie să atingă minimum 5 cm”, mai explică expertul Centrului pentru Prevenirea Bolilor Transmisibile.
Eritemul e însoțit de semne asemănătoare gripei (oboseală, febră, durere de cap, dureri musculare). „Manifestările în acest stadiu apar într-un interval de 2-30 de zile după înțepătura căpușei”, completează medicul.
În stadiul II, spirocheta se răspândește prin vasele de sânge și limfatice. Într-un interval de până la un an de la infecția inițială apar manifestări mai severe de gripă, leziuni cutanate, atacuri scurte, timp de săptămâni sau luni sau umflarea articulațiilor, paralizie facială etc.
În stadiul III, boala e deja cronică (apare la câțiva ani de la mușcătura căpușei) și se manifestă prin artrită Lyme (pe o singură articulație), cu caracter intermitent, leziune la picioare: pielea e albăstruie, devine subțire, strălucitoare, asemănătoare hârtiei.
Imediat după mușcatura de căpușă nu trebuie recoltată probă de sânge pentru depistarea bolii Lyme pentru că rezultatul nu e relevant.
500 de lei, doar analizele
Un prim test pozitiv trebuie urmat de unul de confirmare. „Se numește Western Blot și se poate face inclusiv în laboratoarele de la Institutul Cantacuzino sau Victor Babeș. Pentru formele complicate se fac determinări PCR (genetice) din lichidul cefalorahidian, articular sau cutatant, în funcție de caz”, vin explicațiile conf. dr. Lidia Lazăr, șeful secției de parazitologie de la Colentina.
Testele sunt gratuite pentru pacienții internați. Pe cont proproiu, costurile lor pot ajunge până la 500 de lei.
Cum se scoate corect căpușa
După ce ați fost mușcat de o căpușă, trebuie mai întâi să verificați dacă a fost extrasă complet. „Maxilarul nu trebuie să îi rămână în plagă. Există chiar niște dipozitive speciale pentru scos căpușele, care se găsesc și la noi în farmacii (costă în jur de 20 de lei). Acestea au în vârf un fel de lasou care se introduce pe căpușă, în jurul orificiului de înțepare, apoi se răsucește ușor în sens invers acelor de ceasornic”, recomandă conf. dr. Lidia Lazăr, șeful secției de parazitologie de la Spitalul Colentina din București. Ulterior, zona ar trebui dezinfectată cu alcool sau rivanol. „Nu trebuie solicitate imediat analize pentru prezența anticorpilor de borelia pentru că este nevoie de o perioadă de incubație, de minimum 10 zile- maximum 30”, completează medicul parazitolog. De regulă, medicii știu dacă în zonă sunt căpușe infectate cu borelia. Dacă sunt, se recomandă și tratament preventiv cu un antibiotic (ceva din familia doxicilinei în cazul adulților, claritromicină în cazul copiilor).
Babesioza este o boala infectioasa cauzata de un parazit asemanator malariei Babesia.
Dupa, tripanosomiază infectia cu Babesia este considerata a fi pe locul 2 ca frecventa a parazitozelor hematologice la mamifere, insa omul este mult mai rar afectat.
Boala este denumita dupa parazitul care o determina, acesta fiind descoperit de bacteriologul roman, Victor Babes.
