Din cuprinsul articolului
Reforma sistemului de sănătate revine în prim-plan. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, propune „spargerea” monopolului Casa Națională de Asigurări de Sănătate și introducerea concurenței între mai multe case de asigurări, publice și private.
Președintele CNAS respinge ideea divizării fondului și susține o altă direcție de reformă: autonomie reală, cheltuirea eficientă a banilor și dezvoltarea asigurărilor complementare, fără afectarea pachetului de bază garantat tuturor.
„Faptul că există un monopol prin CNAS înseamnă că nu putem vorbi de o competiție”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete pentru G4Media. El consideră că reforma finanțării este „cea mai importantă reformă” din sistem.
Cum funcționează acum sistemul
Angajații și PFA plătesc 10% din salariul brut pentru contribuția la sănătate. Pensionarii cu venituri peste 3.000 lei plătesc 10% pentru suma care depășește acest prag. Persoanele fără contract de muncă pot contribui cu 10% din valoarea a șase salarii minime brute pentru a deveni asigurate.
Banii ajung în Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, administrat de CNAS. Anul trecut s-au colectat 70 de miliarde de lei. Peste 40% din sumă merge către spitale. Restul acoperă medicamente compensate, medicina de familie, ambulatoriul, dispozitivele medicale, concediile și programele naționale.
Problema este dezechilibrul structural. Doar puțin peste o treime dintre români plătesc efectiv CASS. Potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, peste 30% din cheltuielile totale din sănătate sunt suportate anual direct de pacienți. Contribuțiile acoperă mai puțin de jumătate din costurile reale ale sistemului.
Ce propune ministrul
Alexandru Rogobete susține un model cu mai multe case de asigurări, publice și private, aflate în concurență.
„Văzând exemplele din Franța, Spania, Belgia, Germania, dar și Israel, este evident că oamenii vor avea de unde să aleagă, în funcție de serviciile oferite. Va apărea concurența între case, care în orice sistem duce la dezvoltare”, a declarat ministrul.
El afirmă că sistemul ar putea aduce bani noi în sănătate, bani care nu ar mai fi rulați exclusiv prin bugetul de stat. Modelul invocat este cel israelian, unde contribuția este colectată de Ministerul Finanțelor și distribuită ulterior către casa aleasă de asigurat.
„Nu casa va colecta, ci statul va colecta. Casa va plăti serviciile în spital, după care statul va rambursa”, a explicat Rogobete.
Temerea principală vizează riscul unui scenariu similar RCA, cu falimente și pierderi pentru contribuabili. Ministrul susține că mecanismul de colectare centralizată ar elimina acest risc.
Poziția CNAS
Președintele CNAS consideră că divizarea fondului nu rezolvă problema de fond. El susține că prioritatea trebuie să fie autonomia reală a instituției și controlul eficient al cheltuielilor.
Argumentul central este protejarea pachetului de bază. Sistemul actual garantează acces uniform la servicii medicale, indiferent de venit sau stare de sănătate. O competiție directă între case ar putea genera selecție de risc și diferențe de acces.
Concurența, spune conducerea CNAS, poate exista la nivel de asigurări complementare, pentru servicii suplimentare, fără a fragmenta fondul public.
Cum funcționează în Europa
Germania are peste 100 de case de asigurări în sistemul public. 90% dintre angajați sunt asigurați public. Contribuția este 14,6% din venitul brut, împărțită între angajator și angajat. Banii intră într-un fond comun și sunt redistribuiți în funcție de număr de asigurați, vârstă și stare de sănătate.
Franța funcționează pe model mixt. 70% din servicii sunt acoperite public. Aproximativ 90% dintre francezi au asigurări complementare pentru diferență.
Italia are un sistem public finanțat din taxe generale. Fiecare regiune gestionează propriile fonduri.
Israel aplică un model cu mai multe case de asigurări, dar cu colectare centralizată.
Ce ar însemna pentru români
În 2025, aproximativ 900.000 de români aveau asigurări voluntare de sănătate. Piața era estimată la 1,2 miliarde de lei. Raportat la cele 70 de miliarde colectate prin CASS, sectorul privat rămâne marginal.
Dacă reforma va fi adoptată, angajații ar putea decide către ce casă merg contribuțiile lor de 10%. Alegerea s-ar face în funcție de pachetul de servicii și de calitatea administrării.
Miza este clară. România are un sistem subfinanțat, cu plăți directe ridicate și presiune constantă pe spitale. Reforma poate aduce competiție și eficiență. Poate însă genera și fragmentare și diferențe de acces.
Decizia finală va defini modelul de sănătate pentru următorul deceniu.
