marți, octombrie 26, 2021

Regim ficat gras. Ficatul este considerat “un organ tacut”, care nu produce simptome evidente, cu toate acestea existand cateva semnale care indica aparitia unei afectiuni a ficatului.  Care sunt semnele

care indica anumite probleme la ficat?

Semnele unui ficat gras alcoolic (ciroza hepatica)

Alcoolul poate fi considerat factor cauzal al ficatului gras alcoolic in momentul in care consumul zilnic de alcool pur depaseste 20 de grame la femei si 30 de grame la barbati. Cand ficatul este supus zilnic acestui supraefort de a procesa o cantitate mare de alcool, functiile sale au de suferit. Factorul major de risc este in acest caz alcoolul in stare pura. Indicatorii care trebui urmariti sunt pierderea rapida in greutate, malnutritia, senzatia de oboseala, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

O forma mai severa a hepatitei alcoolice determina simptome cum sunt starea generala proasta, icter (ingalbenirea pielii, cauzata de cresterea nivelului bilirubinei) si, uneori, durere in zona ficatului.

Semnele unui ficat gras nonalcoolic (steatoza hepatica)

Nivelul crescut al colesterolului si obezitatea constituie doi dintre cei mai importanti factori de risc pentru un ficat cu depuneri excesive de grasime. Indicatorii importanti in acest caz sunt oboseala excesiva necorelata cu odihna cotidiana, pierderea nejustificata a poftei de mancare si implicit in greutate, precum si

durerile abdominale.

Un factor major de risc in cazul steatozei non-alcoolice este si rezistenta la insulina. Aceste semne ale steatozei hepatice sunt insotite de inflamatie, ce semnaleaza momentul in care boala se declanseaza.

Ficatul gras non-aloolic este diagnosticat atunci cand mai mult de 10% din ficat prezinta depuneri adipoase (de grasime, n.r.). Boala poate progresa spre ciroza si chiar spre hepatocarcinom (cancer al ficatului).

Regim ficat gras

Ficatul gras este asociat si cu diabet, hipertensiune, obezitate si trigliceride crescute in sange, un nivel ridicat al colesteroului

daunator si un nivel mic al colesterolului benefic. In tratamentul ficatului gras, primul pas spre vindecare este modificarea alimentatiei, astfel incat corpul sa metabolizeze rapid grasimile ingerate.

Tratamentul steatozei hepatice non-alcoolice se bazeaza in principal pe modificarea stilului de viata, alimentatiei nesanatoase, dar si pe vizite la medic pentru efectuarea unor analize de rutina, in special in cazul femeilor, unde sindromul ovarelor polichistice este un factor mare de risc corelat cu steatoza hepatica.

O masura pentru pacientii cu probleme hepatice este mentinerea unei

alimentatii bogate in proteine si cu continut scazut de grasimi si glucide, in care consumul de grasimi saturate este inlocuit cu cele nesaturate din peste, ulei de masline, nuci.

De asemenea, este utila includerea in dieta zilnica a fructelor si legumelor cu rol antioxidant precum sfecla rosie, varza de Bruxelles, conopida si ardeii grasi, care ajuta si la secretia bilei.

Regim ficat gras. Cafeaua scade enzimele hepatice anormale

Studiile au arătat că cei care consumă cafea și au steatoză heptică, au mai puține leziuni hepatice decât cei care nu consumă această băutură cu cofeină. Cofeina pare să scadă cantitatea de enzime hepatice anormale în cazul persoanelor cu risc de boli hepatice.

Legumele cu frunze verzi previn acumularea depozitelor de grăsime

S-a demonstrat că broccoli ajută la prevenirea acumulării de grăsime în ficat, la șoareci. Și alte verdețuri cum ar fi spanacul, varza de Bruxelles și kale, pot ajuta, de asemenea, la pierderea generală în greutate.

Consumă ceai verde pentru o absorbție mai mică a grăsimilor
Datele susțin că ceaiul verde poate ajuta lascăderea absorbției grăsimilor, dar rezultatele nu sunt încă concludente. Cercetătorii studiază dacă ceaiul verde poate reduce depozitarea grăsimilor în ficat și poate îmbunătăți funcția ficatului. Dar ceaiul verde are și multe beneficii, inlusiv scăderea colesterolului.

Ce să eviți

Alcoolul – este o cauză majoră a bolilor hepatice;
Zahăr adăugat. Stați departe de alimentele dulci, cum ar fi bomboanele, fursecurile, băuturile răcoritoare și sucurile de fructe. Glicemia ridicată crește cantitatea de grăsime din ficat;
Mâncărurile prajite. Acestea sunt bogate în grăsimi și calorii;
Sare. Consumul crescur de sare, contibuie la retenția de aă-pă. Limitați sodiul la mai puțin de 1.500 de miligrame pe zi;
Pâine albă, orez și paste. Pot crește glicemia mai mult decât cerealele integrale din cauza lipsei de fibre;
Carne rosie deoarece are un conținut ridicat de grăsimi saturate.

Ultimele stiri