Din cuprinsul articolului
Guvernul francez taie din nou la capitolul „cure balneare”. Miercuri, 5 noiembrie, în fața Senatului, ministrul delegat pentru Solidaritate, Charlotte Parmentier-Lecocq, a anunțat intenția Executivului de a reduce rata de acoperire a costurilor tratamentelor balneare de la 65% la 15%. Măsura vine după ce autoritățile renunțaseră deja la rambursarea integrală (100%) pentru pacienții cu afecțiuni de lungă durată (ALD). Argumentul Guvernului: pachetul de modificări ar aduce o economie de circa 200 de milioane de euro la bugetul Securității Sociale.
Schimbarea figurează între propunerile Guvernului în proiectul de lege privind finanțarea Securității Sociale (PLFSS), aflat în dezbaterea Parlamentului. Ministrul a subliniat că nu ar fi vorba de o „derambursare” totală, ci de o reașezare a nivelurilor de acoperire. Decizia finală aparține Legislativului, care a început examinarea PLFSS pe 4 noiembrie la Adunarea Națională.
Cine beneficiază astăzi de cure balneare și în ce condiții
Anual, aproximativ 470.000 de pacienți efectuează tratamente balneare în Franța, pe bază de prescripție medicală, pentru patologii precum reumatologia, flebologia sau afecțiunile respiratorii. Pentru a fi decontate, curele trebuie realizate într-un stabiliment agreat și convenționat de Asigurările de Sănătate și să includă 18 zile de tratament efectiv. În prezent, pentru pacienții fără ALD, pachetul balnear este acoperit în proporție de 65% din tariful convențional, iar actele medicale conexe sunt decontate în proporție de 70%. Costurile de cazare și transport sunt suportate doar sub anumite plafoane de venit.
Potrivit Consiliului Național al Stabilimentelor Balneare (CNETh), un pacient cheltuie în medie 680 de euro pentru tratament. Dacă rambursarea de bază ar coborî la 15%, compensația efectivă ar scădea spre 130 de euro, în timp ce factura totală, incluzând cazare și transport, ar putea ajunge la circa 1.800 de euro. Consecința anticipată: mai puțini pacienți, acces diminuat pentru categoriile vulnerabile și presiune suplimentară pe bugetele personale.
Impact economic: un sector întreg pe muchie
Președintele CNETh, Thierry Dubois, avertizează că sectorul balnear ar putea pierde între 3,5 și 3,8 miliarde de euro din resursele generate (estimate astăzi la 4,8 miliarde), iar forța de muncă ar scădea drastic, de la aproximativ 25.000 de echivalente normă întreagă la 5.000. Pentru multe stațiuni, fluxul pacienților finanțat de Asigurările de Sănătate este coloana vertebrală a activității, iar o reducere abruptă a rambursării riscă să destabilizeze atât rețeaua de stabilimente, cât și ecosistemul local (hoteluri, restaurante, transport).
Criticii măsurii vorbesc despre o „aberație sanitară”, care ar „priva de tratamente eficiente” un număr important de pacienți cronici sau vârstnici. Guvernul mizează însă pe rigoare bugetară și pe ideea unei acoperiri „mai țintite”, într-un context de presiuni tot mai mari asupra finanțelor publice. Dezbaterea reală, dincolo de cifre, ține de definiția „eficienței” în sănătate: costuri imediate versus beneficii pe termen lung (reducerea durerii, a consumului de medicamente, a spitalizărilor).
Proiectul va fi discutat și amendat în Parlament. Dacă va trece în forma propusă, pacienții ar urma să suporte o parte mult mai mare din costuri chiar din 2026, cu efecte în lanț asupra accesului la tratamente și a sustenabilității stațiunilor balneare. Sectorul promite mobilizare și contrează cu studii de rezultat și cost-eficiență. Miza: păstrarea unei finanțări care să nu transforme cura balneară din serviciu de sănătate într-un lux.
