Din cuprinsul articolului
Risc major al sistemului de pensii. Fondul Monetar Internațional (FMI) atrage atenția asupra unui scenariu sumbru pentru România: o scădere a populației cu aproape un milion de persoane până în 2030 și o datorie publică estimată să atingă 75% din PIB, situație care pune presiune pe sistemul de pensii și afectează stilul de viață al românilor.
Risc major al sistemului de pensii. Schemă de tip Ponzi
Datele demografice arată o scădere constantă a populației României, care a ajuns la circa 18,9 milioane de locuitori în 2025. În cel mai recent raport, FMI avertizează că, dacă nu se vor schimba tendințele de natalitate și migrație, până în 2030 România ar putea pierde aproape un milion de persoane și ar rămâne una dintre cele mai sărace țări din UE, cu un PIB pe cap de locuitor de doar 65.700 lei (13.140 EUR), față de valoarea actuală care este de 150.000 lei (30.000 EUR) și față de media UE care este de 184.152 lei (37.600 EUR).
Este o situație foarte, foarte gravă, dar nu era nevoie să vină FMI să știm că această situație gravă se va produce. Știam acest lucru, politicieni știau, alegătorii știau și au votat măsuri care au perpetuat un sistem falimentar, un sistem care generează conflicte.
Radu Nechita, economist și conferențiar doctor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a explicat pentru Ziare.com ce impact va avea scăderea demografică prognozată asupra sistemului de pensii din România.
„Fenomenele demografice au anumite inerții și o anumită predictibilitate. Și avertismentele pe care le-am lansat eu la începutul anilor 2000 erau foarte clare. Adică vorbeam de un joc piramidal, o schemă piramidală, pentru că sistemul de pensii de stat asta este. Este definiția de manual. Adică beneficiile celor intrați mai demult în sistem sunt plătite nu prin investiții, ci prin contribuțiile celor intrați mai recent în sistem. Este exact definiția de schemă piramidală, de schemă Ponzi, de cum vreți să-i spuneți.
Schema de tip piramidal și limitele acesteia. Scăderea numărului contribuabililor falimentează sistemul de pensii
O analiză a Comisiei Europene arăta în anul 2022 că un pensionar era susținut de 1,54 contribuabili. Predicția pentru anul 2030 arată că acest raport se va înrăutăți, ajungând ca un pensionar să fie susținut de 1,45 contribuabili aflați în câmpul muncii.
Situația se agravează pentru că nu numai că natalitatea în România scade, dar și tinerii care ar putea să lucreze au posibilitatea să plece în străinătate și să lucreze în altă parte pe bani mai mulți și astfel nu vor mai contribui la sistemul de pensii.
Urmează să iasă la pensie generația decrețeilor. Sunt multe persoane în această categorie și cei care vin din spate, care vor contribui în acest sistem falimentar, cum este pilonul 1, nu sunt destui. Cei care vor lucra nu vor fi dispuși și nici nu vor putea să plătească contribuții uriașe pentru cei care vor ieși la pensie în cațiva ani.
Iresponsabilitatea politică și electorat credul. Soluții de moment și soluții de termen lung
Clasa politică perpetuată la putere de trei decenii este responsabilă alături de electoratul care acum acceptă și votează platforme populiste nerealiste. Din păcate, bună parte din electorat e gata să voteze niște partide și mai dezorientate din punct de vedere economic și politic și geopolitic decât cei pe care îi votăm de 35 de ani.
Presiunea care se pune pe sistemul de pensii va putea fi ameliorată prin soluții de moment, precum mărirea impozitelor, creșterea vârstei de pensionare progresiv, precum au făcut Franța și Germania.
Economistul Radu Nechita atrage atenția că astfel de opțiuni nu sunt viabile pe termen lung și că sistemul trebuie restructurat pentru a putea fi eficient.
„Va trebui, în primul rând, să nu mai mintă și să nu mai fure. Exact ce le cer de 20 de ani. Să nu mai mintă, să nu mai fure și să facem altfel. Primul pas este recunoașterea datoriei publice, în principiu. Pentru că multă lume zice că dacă trecem de la pilonul 1 la pilonul 2 explodează datoria publică. Nu este adevărat. Datoria publică există. Doar că am ales să o ignorăm, să o ascundem. După care, după ce am înțeles cât este această datorie publică, va trebui să reducem semnificativ risipa și bătaia de joc a banilor prin pierderile publice. Redus sinecurile, privatizat fabricile de pierderi ca să nu se mai scurgă banii publici prin tot felul de sinecuri și taroame unde sectorul privat poate să genereze profit.”
O soluție ar fi trecerea contribuțiilor în totalitate de la pilonul 1 la pilonul 2 de pensii. Adică niște conturi individuale de investiție pentru pensie. Astfel vor putea să dispară și ”pensiile speciale” suportate de ceilalți contribuabili români.
”Fiecare economisește, sigur că da, forțat, ne obligă politicienii să redevenim responsabili, pentru că ne-au dezvățat de a fi responsabili, și fiecare economisește și investește în contul lor propriu și personal. Singurul sistem care asigură respectarea principiului contributivității este acesta, pilonul 2, sisteme de pensii prin contribuții în conturi individuale, unde se acumulează fonduri și se capitalizează, iar accesul la acele fonduri are loc după împlinirea vârstei de pensionare. Eu această reformă o cer din 2003-2004, există articole scrise de mine din 2005 referitoare la această situație”, a mai declarat Radu Nechita pentru Ziare.com.
Trecerea la un astfel de sistem va fi costisitoare, atenționează economistul, însă reforma trebuie făcută pentru a putea susține următoarele generații care vor ieși la pensie. Pentru câțiva ani va trebui ca statul să finanțeze deficitul major care ar apărea în sistemul actual de pensii.
