Din cuprinsul articolului
Ora la care ești cel mai activ în timpul zilei poate spune mai mult despre sănătatea creierului tău decât crezi. Un studiu amplu publicat în jurnalul medical Neurology a identificat o legătură clară între ritmul circadian și riscul de demență. Concluzia este una care surprinde. Dacă vârful tău de activitate are loc mai târziu în cursul zilei, riscul crește semnificativ.
Cercetarea a analizat datele a peste 2.000 de persoane monitorizate cu dispozitive care au măsurat nivelul zilnic de activitate. Pe parcursul urmăririi, 176 dintre participanți au fost diagnosticați cu demență.
Rezultatul central este clar. Persoanele a căror activitate zilnică a atins punctul maxim după ora 14:15 au avut un risc cu 45% mai mare de a dezvolta demență, comparativ cu cei care au fost cei mai activi mai devreme, între orele 13:11 și 14:14.
Diferența nu este teoretică. Aproximativ 7% dintre cei cu activitate timpurie au dezvoltat demență. În grupul cu activitate mai târzie, procentul a urcat la 10%.
Ce este ritmul circadian și de ce contează
Ritmul circadian este ceasul biologic intern al corpului tău. El funcționează pe un ciclu de aproximativ 24 de ore și este influențat în principal de lumină. Reglează somnul, nivelul de energie, hormonii, temperatura corpului și digestia.
Când acest ritm este stabil, corpul urmează un program previzibil de activitate și odihnă. Când este slab sau fragmentat, apar variații mari în orele de somn și mișcare.
Studiul arată că persoanele cu ritmuri circadiene slabe sau dezorganizate au avut un risc de aproape 2,5 ori mai mare de demență față de cei cu ritmuri bine reglate.
Potrivit autoarei studiului, Wendy Wang, un vârf de activitate mai târziu sugerează o nealiniere între ceasul biologic și mediul extern. Pe scurt, corpul tău funcționează pe un program diferit de cel impus de lumină și întuneric.
Această neconcordanță poate avea efecte în lanț. Poate perturba somnul. Poate crește inflamația. Poate influența acumularea plăcilor de amiloid din creier sau poate reduce capacitatea organismului de a le elimina. Toate acestea sunt procese asociate cu declinul cognitiv.
Cercetătorii subliniază o limitare importantă. Analiza nu a ținut cont de tulburările de somn diagnosticate, care pot influența atât ritmul circadian, cât și riscul de demență. Chiar și așa, legătura observată este suficient de puternică pentru a justifica măsuri preventive.
Cazurile de demență sunt estimate să ajungă la un milion pe an până în 2060, dacă nu apar intervenții eficiente. Ritmul circadian devine astfel o țintă importantă pentru prevenție.
Legătura dintre somn și sănătatea creierului este deja bine documentată. Studii anterioare arată că persoanele nocturne tind să aibă un declin cognitiv mai rapid. Alte cercetări indică faptul că somnul excesiv în timpul zilei sau somnolența persistentă pot semnala un risc crescut de afecțiuni neurodegenerative.
Ce poți face concret
Deși studiul nu propune un tratament, direcția este clară. Alinierea activității zilnice cu lumina naturală contează. Expunerea la lumină dimineața, un program constant de somn și evitarea activității intense târziu în zi pot ajuta la întărirea ritmului circadian.
Cercetătorii sugerează că intervenții precum terapia cu lumină sau schimbări simple de stil de viață ar putea reduce riscul pe termen lung. Sunt necesare însă studii suplimentare.
Demența nu începe brusc. Se construiește în timp, prin dezechilibre mici, repetate zilnic. Ora la care corpul tău atinge maximul de energie este un detaliu aparent banal, dar care poate reflecta sănătatea profundă a creierului tău.
Dacă ești activ când ziua se stinge, corpul tău ar putea fi deja în contratimp.
