România finalizează primul Centru pentru Mari Arși Timișoara

Din cuprinsul articolului

România se apropie de un moment istoric în domeniul sănătății: primul Centru de Mari Arși din țară va fi finalizat la Timișoara până la sfârșitul anului 2025.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că lucrările au ajuns la un stadiu de 75–80%, ceea ce face ca proiectul să fie cel mai avansat dintre cele trei centre similare aflate în construcție.

Un proiect medical de referință pentru România

Centrul din Timișoara va fi primul spital complet funcțional dedicat tratării pacienților cu arsuri grave, o categorie medicală care până acum a avut acces limitat la îngrijire adecvată în România.

Structura clădirii este finalizată în proporție de 100%, iar lucrările de arhitectură și instalații au atins un progres de 70–75%.

„Urmăresc acest proiect zilnic, l-am susținut constant alături de echipă și mă bucur enorm să pot spune că Timișoara va găzdui primul centru funcțional dedicat tratării marilor arși”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete.

Dotări medicale de ultimă generație

Noul Centru pentru Mari Arși va fi conceput pentru a răspunde celor mai complexe urgențe medicale. Printre dotările prevăzute:

58 de paturi pentru UPU-SMURD
12 paturi pentru pacienți cu arsuri grave
6 rezerve pentru pacienți cu arsuri intermediare și post-critici
5 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă
27 de paturi pentru secția ATI
un bloc operator modern cu 25 de săli
heliport pentru intervenții rapide și sigure

Investiție de 80 de milioane de euro

Proiectul are o valoare totală de 80 de milioane de euro, finanțarea fiind asigurată printr-un program al Băncii Mondiale, în parteneriat cu Ministerul Sănătății și autoritățile județene.

Deja a început procedura pentru achiziția echipamentelor medicale, astfel încât centrul să fie dat în folosință imediat după finalizarea lucrărilor.

„În România sunt 34 de paturi unde putem trata pacienții cu arsuri, dar până la un anumit nivel. În ultimele patru săptămâni, inclusiv după accidentul de la Bacău, care a venit exact în momentul în care am retras titulatura de centru de arși spitalului Floreasca, pacienții au fost transferați în Europa. Avem acest protocol de colaborare internațională pentru pacienții cu arsuri grave. Dacă o să avem situații de acest gen, pacienții care nu pot fi tratați în România vor fi transferați imediat în spitalele din Europa. Eu nu am această ambiție și nici acest orgoliu să țin un pacient cu arsuri grave într-un spital doar pentru că vreau eu să rămână în România.

Pacientul trebuie să fie transferat acolo unde beneficiază de cele mai bune condiții, de care România, astăzi, nu beneficiază. Dar va beneficia din decembrie (…). Cele 34 de paturi există în realitate, dar nu discutăm despre mari arși, adică pacienți cu suprafață corporală foarte mare afectată. Discutăm despre pacienți cu arsuri grave. Sigur că complexitatea unui pacient ars este dată nu doar de suprafață, ci și de alte complicații secundare, cum ar fi arsurile de căi aeriene sau alte comorbidități. Conform normativului care există în momentul de față, pacienții cu arsuri peste 90 la sută sunt transferați toți în Europa”, a explicat Alexandru Rogobete, răspunzând întrebărilor G4Media, în conferința de presă.

Timișoara – pol al modernizării sistemului sanitar

Construirea Centrelor de Mari Arși face parte dintr-un plan amplu al Ministerului Sănătății de modernizare a infrastructurii medicale din România. În același program se înscrie și Institutul Oncologic din Timișoara, o altă investiție majoră destinată pacienților din vestul țării.

„România are nevoie de spitale moderne și sigure, iar acest obiectiv devine realitate pas cu pas. Mulțumesc președintelui CJ Timiș, Alfred Simonis, și profesorului Dorel Săndesc pentru modul în care au gestionat implementarea acestui proiect. Este un proiect de echipă, coordonat de Ministerul Sănătății și implementat exemplar de echipa din Timișoara”, a adăugat ministrul Rogobete.

Finalizarea Centrului de Mari Arși de la Timișoara marchează nu doar o investiție în infrastructură, ci și un pas decisiv pentru siguranța pacienților și pentru consolidarea capacității României de a face față situațiilor medicale critice.

Dacă până acum mulți pacienți cu arsuri grave erau transferați în străinătate pentru tratament adecvat, noul centru va permite intervenții rapide, tratamente moderne și o rată mai mare de supraviețuire chiar aici, în țară.

Stadiul lucrărilor la cele 3 centre de mari arși care se construiesc în România

Într-un răspuns transmis la solicitarea G4Media, Ministerul Sănătății a precizat care este stadiul lucrărilor la centrele de mari arși și când este prevăzut să fie finalizate:

Proiectul de investiție “Interconectarea clădirilor existente și construcție nouă în incinta Spitalului Clinic Județean de Urgență “Pius Brânzeu” Timișoara în vederea reorganizării circuitelor medicale pentru departamentele: UPU, Chirurgie, Anestezie Terapie Intensivă – ATI și Centru de Mari Arși”
Realizarea investiției în această unitate spitalicească constă, în principal, în edificarea unei clădiri noi, cu regim de înălțime S+P+4E+5Eth+Heliport, în suprafață totală desfășurată de 21.000 mp, în care să funcționeze integrat următoarele compartimente și secții medicale: UPU-SMURD cu 58 de posturi; Centru de arși, având 6 paturi pentru mari arși, 6 paturi pentru arși intermediari și post-critici și 5 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă; secție ATI cu 27 paturi; bloc operator cu 25 de săli de operație; spații conexe desfășurării activității medicale (sterilizare, farmacie, spații administrative și logistice, spații tehnice, adăpost ALA etc.) și heliport.

Pe lângă edificarea noii clădiri, investiția mai prevede realizarea unei pasarele de legătură cu clădirile existente ale spitalului și reorganizarea circuitelor medicale ale secțiilor de mai sus.

Contractul pentru execuția lucrărilor de construcție a fost semnat la data de 25.05.2023, lucrările au fost începute în luna iulie 2023, iar termenul estimat pentru finalizarea acestora este finalul anului 2025 – începutul anului 2026.

Stadiul fizic al lucrărilor: aproximativ 75 – 80% și au fost executate lucrări la partea de structură în proporție de 100%, arhitectură 70% și instalații 75%.

Proiectul de investiție “Construirea unui centru de arși și reorganizarea fluxurilor medicale ale spitalului pentru o mai bună poziționare și conectare a Departamentelor Urgență, Anestezie Terapie Intensivă (ATI) și chirurgie pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș”.
Realizarea investiției în această unitate spitalicească constă, în principal, în edificarea unei clădiri noi, cu regim de înălțime S+P+3E+4Eth, în suprafață totală de 24.113 mp, în care să funcționeze integrat următoarele compartimente și secții medicale: Centru de mari arși cu 5 paturi pentru pacienți critici, 10 paturi pentru terapie intermediară și pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă; secție ATI cu 44 paturi; bloc operator cu 25 de săli de operație; spații conexe desfășurării activității medicale; centru de transfuzii sangvine; sterilizare; centru de instruire.

Pe lângă edificarea noii clădiri, investiția mai prevede realizarea unei pasarele de legătură pe două etaje pentru conexiunea cu clădirea principală a spitalului și cu Unitatea de Primiri Urgențe existentă și reabilitarea pe verticală a întregii clădiri principale (zonă ax central – lifturi – de la parter la etajul 9) în vederea reorganizarea circuitelor și fluxurilor medicale., precum și reorganizarea heliportului existent.

Contractul pentru execuția lucrărilor de construcție a fost semnat la data de 15.01.2024, iar lucrările au fost începute la data de 01.03.2024. Termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este începutul anului 2026.

Stadiul fizic al lucrărilor: aproximativ 30% și au fost executate lucrări la partea de structură în proporție de 95%, arhitectură 15% și instalații 10%

Proiectul de investiție “Construirea unui centru de arşi și reorganizarea fluxurilor medicale ale spitalului pentru o mai bună poziționare și conectare a departamentelor Urgenţă, ATI și chirurgie” pentru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” București”.

Realizarea investiției în această unitate spitalicească constă, în principal, în edificarea unei clădiri noi, cu regim de înălțime S+P+4E+5Eth, în suprafață totală de 13.700 mp, în care să funcționeze integrat următoarele compartimente și secții medicale: Centru de arși cu 10 paturi pentru pacienți critici, 14 paturi pentru terapie intermediară, 10 paturi pentru microchirurgie și 2 săli de operații; secție ATI cu 36 paturi; bloc operator cu 8 de săli de operație; spații conexe desfășurării activității medicale; demolarea a 3 clădiri existente; centrală termică; parcare și relocarea rețelelor de utilități existente.

Pe lângă edificarea noii clădiri, investiția mai prevede realizarea unei pasarele de legătură pentru conexiunea cu Unitatea de Primiri Urgențe existentă și cu alte clădiri ale spitalului în vederea reorganizarea circuitelor și fluxurilor medicale.

Contractul pentru execuția lucrărilor de construcție a fost semnat la data de 22.08.2023, lucrările au fost începute la data de 09.10.2023, iar termenul estimat pentru finalizarea acestora este începutul anului 2027.

Stadiul fizic al lucrărilor: aproximativ 80% lucrări de demolare a clădirilor existente pe amplasamentul centrului nou de mari arși, inclusiv relocare utilități existente și au fost executate lucrări la partea de structură în proporție de 15% a clădirii de mari arși

Precizăm că, la toate cele 3 obiective de investiții se execută lucrări pentru asigurarea utilităților necesare funcționării optime a viitoarelor clădiri (electrică, apă, canalizare, gaze naturale), lucrări ce se execută pe perioade lungi de timp datorită complexității, coordonării cu administratorii utilităților publice, avizarea și execuția lucrărilor, lucrări ce au impact scăzut în raportarea privind stadiul fizic al lucrărilor. De asemenea, la centrele de la București și Târgu Mureș au fost necesare mai multe lucrări de demolare a unor clădiri și/sau relocare de utilități identificate pe amplasament, toate aceste activități neputând fi cuantificate ca și progres al lucrărilor.