Din cuprinsul articolului
Speranța de viață sănătoasă – adică numărul de ani trăiți fără limitări majore ale activității zilnice – este un indicator esențial al calității vieții și al sistemului de sănătate. Potrivit celor mai recente date Eurostat, publicate în 2023, România se situează sub media Uniunii Europene la acest capitol, în contextul în care vecinii bulgari au reușit să ajungă pe locul al treilea în Europa.
Bulgaria, exemplu regional în privința speranței de viață
Bulgaria a urcat pe podiumul european, ocupând locul al treilea între 30 de țări analizate, cu o medie de 68,6 ani de viață sănătoasă. Femeile bulgare se situează chiar pe locul al doilea, cu 71 de ani, la doar o lună în spatele femeilor din Malta, iar bărbații bulgari sunt pe locul cinci, cu 66,3 ani.
Cum stă România:
Deși România nu se regăsește în topul țărilor cu cea mai ridicată speranță de viață sănătoasă, tendințele din regiune arată că progresele sunt posibile cu investiții susținute în sănătate publică, prevenție, educație medicală și condiții de trai. Potrivit Eurostat, speranța medie de viață sănătoasă în UE este de 63,1 ani (63,3 ani la femei și 62,8 ani la bărbați).
Datele oficiale pentru România indică valori ușor sub media europeană, atât la femei, cât și la bărbați.
Disparități europene și lecții pentru România:
În timp ce țări precum Malta, Italia sau Suedia domină topurile, la polul opus se află state ca Danemarca, Elveția sau Letonia, unde speranța de viață sănătoasă pentru femei abia ajunge la 54-55 de ani. Pentru bărbați, cele mai scăzute valori se regăsesc în Slovacia, Estonia și Danemarca, cu mai puțin de 57 de ani.
În România, provocările țin de accesul la servicii medicale preventive, stilul de viață, alimentație, dar și de educația pentru sănătate. Deși speranța de viață totală la femei depășește cu peste cinci ani pe cea a bărbaților, proporția anilor trăiți fără dizabilități sau boli cronice trebuie îmbunătățită.
Exemplul Bulgariei arată că, inclusiv în Europa de Est, se pot obține rezultate notabile în privința sănătății populației, cu strategii coerente și prioritizarea sănătății publice. Pentru România, reducerea diferențelor față de media UE presupune investiții continue în sănătate, prevenție și educație, astfel încât tot mai mulți români să se bucure de o viață lungă și sănătoasă.
