Din cuprinsul articolului
Fostul judecător al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat într-un interviu pentru Digi24 că mandatul președintelui României rămâne valabil până la depunerea jurământului de către noul președinte ales, conform Constituției. Zegrean a precizat că această soluție se aplică în orice situație posibilă. În cazuri excepționale, cum ar fi neconstituirea unui nou Parlament sau situații de urgență, mandatul președintelui poate fi prelungit pentru a asigura continuitatea guvernării. Astfel, dacă președintele părăsește funcția și Parlamentul nu este constituit, mandatul președintelui poate fi extins în stări de urgență sau asediu până când noul Parlament își alege președinții celor două camere, iar unul dintre aceștia poate prelua atribuțiile.
Zegrean a adăugat și detalii despre succesiunea în cazul în care mandatul președintelui expiră. Dacă președintele Senatului refuză să preia funcția de președinte interimar, responsabilitatea revine președintelui Camerei Deputaților, singura alternativă prevăzută de Constituție.
Renumărarea voturilor – „era normal să se verifice”
Întrebat despre decizia de renumărare a tuturor voturilor exprimate la alegeri, Zegrean a susținut că această măsură este justificată pentru a elimina orice suspiciune.
„Credeți că era corect să se numere doar în trei secții de votare? Același tip de eroare care s-a reclamat acolo putea apărea peste tot. Motivul principal al verificării este că voturile domnului Ludovic Orban, care trebuiau anulate, au fost redistribuite către alți competitori. Nu știm dacă vor putea dovedi vreodată acest lucru, dar era necesar să se facă această verificare. În caz contrar, am fi pornit de la o situație incertă, iar președintele ales nu ar fi fost respectat ca atare”.
Declararea stării de urgență
În contextul în care alegerile prezidențiale ar putea fi reorganizate pe 15 și 29 decembrie 2024, iar mandatul președintelui Klaus Iohannis expiră pe 21 decembrie, România ar putea rămâne pentru 10 zile într-un vid de putere. Constituția României nu prevede o asemenea situație, iar în aceste condiții, jurnalistul și analistul politic Bogdan Chireac a lansat o ipoteză „grea” referitoare la posibilitatea declarării stării de urgență.
Chireac a sugerat că, pentru a preveni un vid de putere, ar putea fi luată în considerare declararea stării de urgență, ceea ce i-ar permite actualului președinte, Klaus Iohannis, să își continue mandatul pentru o perioadă suplimentară, de exemplu, o lună, până la alegerea unui nou președinte. Aceasta ar putea fi o soluție pentru a menține stabilitatea și conducerea țării în perioada dintre expirarea mandatului actualului președinte și învestirea noului președinte.
Deși această opțiune a fost discutată și de ceilalți participanți la emisiune, aceștia au subliniat că un asemenea scenariu ar face ca România să fie unică în Europa, dar într-un sens negativ, având în vedere că un astfel de precedent ar putea fi considerat ca o încălcare a principiilor democratice.
