Din cuprinsul articolului
România pierde 38.000 de hectare de păduri după ce Comisia Europeană a decis să taie din finanțarea prin PNRR. Din cele 56.000 de hectare asumate inițial, ținta a fost redusă la doar 18.000, în urma întârzierilor și blocajelor din campania națională de împădurire. Bruxelles-ul nu a mai avut încredere că autoritățile de la București pot livra ceea ce au promis.
Planul inițial, lansat în 2022, prevedea 56.000 de hectare împădurite și o investiție totală de 730 de milioane de euro. Între timp, ținta a fost redusă de două ori:
-
la final de 2023 – 26.000 de hectare, cu un buget de 460 milioane euro;
-
în august 2025 – 18.000 de hectare, cu un buget de 307 milioane euro.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a explicat pentru PressOne că Bruxelles-ul nu a avut încredere în capacitatea României de a dubla suprafața împădurită în doar două sezoane de plantare.
„Din 26.000 de hectare, s-au plantat doar 9.000. Comisia Europeană ne-a spus că nu crede că putem să facem mai mult de dublu într-un singur an. Am reușit să păstrăm ținta de 18.000 de hectare, pentru că Bruxelles-ul voia chiar mai puțin”, a precizat Buzoianu.
De ce a eșuat campania de împădurire
În teorie, programul era atractiv: finanțare pentru plantare, prime de întreținere timp de șase ani, compensații pentru pierderea veniturilor agricole și o „primă de sechestrare a carbonului” plătită timp de 20 de ani.
În practică, însă, au apărut blocaje:
-
avize întârziate – procedurile la Gărzile Forestiere durau luni de zile;
-
implementare sezonieră – puieții pot fi plantați doar între octombrie și aprilie, ceea ce a făcut imposibilă folosirea primului an;
-
interes scăzut la început – în iulie 2023 existau proiecte pentru doar 200 de hectare, departe de ținta de 56.000.
„Împăduririle nu sunt ca alte investiții. Ai un sezon limitat și dacă pierzi fereastra, ai pierdut tot anul”, explică Aurelian-Marian Vasile, președintele asociației VanPes, care a încercat să aplice pentru 50 de hectare.
Termene scurtate, bani mai puțini
În august 2025, Ministerul Mediului a redus termenul pentru depunerea proiectelor de la ianuarie 2026 la 1 septembrie 2025. Decizia a venit pe fondul faptului că deja existau proiecte depuse pentru peste 30.000 de hectare – adică dublu față de bugetul disponibil.
Beneficiarii se tem acum că vor pierde banii deja investiți în documentații și avize.
„Am obținut avizul de la Garda Forestieră în august 2025. Mai am vreo șansă să semnez contractul?”, întreabă frecvent aplicanții la întâlnirile organizate de minister.
Pierdere de încredere la Bruxelles
Comisia Europeană a redus ținta și bugetul după ce România nu a reușit să dovedească un progres suficient. Din cele 26.000 de hectare promise inițial pentru 2026, doar 9.000 au fost efectiv împădurite până în vara lui 2025.
„Dacă am fi menținut ținta de 26.000 de hectare, România risca penalități de peste 160 de milioane de euro pentru neîndeplinirea obiectivului”, a explicat Buzoianu.
Ce urmează pentru proiectele respinse
În prezent, există dosare pentru 36.000 de hectare, dar bani doar pentru 18.000. Ministerul Mediului promite un program național de împădurire, finanțat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), care să preia proiectele ce nu prind finanțare europeană.
Însă acest program ar putea începe abia în 2026, ceea ce înseamnă că mulți beneficiari trebuie să aștepte și să suporte riscul de a pierde investițiile făcute deja.
De la promisiuni mari, la rezultate modeste
În 2021, România promitea Comisiei Europene 56.000 de hectare noi de păduri. În septembrie 2025, ținta finală este de doar 18.000 – adică mai puțin de o treime din planul inițial.
Situația ilustrează nu doar lipsa de eficiență administrativă, ci și pierderea credibilității în relația cu Bruxelles-ul. Pentru mulți români, șansa de a vedea mai multe păduri pe terenurile degradate rămâne deocamdată o promisiune amânată.
