Din cuprinsul articolului
În contextul negocierilor intense dintre SUA şi Ucraina privind semnare unui acord pentru cedarea mineralelor rare din ţara vecină, resursele din subteran au revenit în atenţia publică.
Uniunea Europeană a identificat nu mai puţin de 34 de zăcăminte rare pe continentul european. Dintre acestea, 17 sunt clasificate drept „materii prime strategice”.
Metalele rare aflate în România
Pe lista celor 17 „materii prime strategice” sunt incluse: cobaltul, cuprul, tungstenul, litiul şi nichelul. Materiile prime strategice nu trebuie confundate cu metalele rare. Acestea sunt un grup de 17 elemente chimice. Este vorba, în principal, de metale iar unele dintre ele nici nu sunt rare.
Grupul conține elemente precum ceriu, europiu, erbiu și ytriu. Toate metalele rare fac parte din lista UE de materii prime critice. Dintre cele 34 de tipuri de materii prime critice, indentificate pe plan european, în România se găsesc atât resurse nemetalifere, cât şi resurse metalifere.
Cele mai cunoscute zăcăminte de materii prime critice din România au fost identificate în Carpații Occidentali (Munții Apuseni, Munții Banatului și Munții Poiana Ruscă), unde tradiția exploatărilor miniere a fost aproape neîntreruptă în ultimele două – trei secole.
„Grafit fosforite, cupru, magneziu, galiu, germaniu şi pământuri rare sunt doar câteva dintre ele. Mineralele sunt esenţiale pentru mai multe domenii, existând posibilitatea să fie folosite inclusiv în fabricarea echipamentelor medicale şi electronice, dar şi în domenii precum: aerospaţial sau aeronautic.
Avuţia României este însă, mult mai cuprinzătoare: plumb, zinc, aur se găsesc, de exemplu, în zona minieră Baia Mare. Indiul sau cobaltul se găsesc în zone precum Crucea sau Leşu Ursului”, a spus Ioana Ciobanu la Antena 3 CNN.
- Resurse nemetalifere:grafit şi nisipuri cuarţoase, minerale de bor, fosforite;
- Resurse metalifere: cupru, magneziu, bismut, galiu, germaniu şi telur, stibiu, titan, wolfram şi pământuri rare.
Comoara din subteranele României
„Resurse importante pot fi găsite şi în zona Patrulaterului Aurifer din Munţii Apuseni sau în zona banatică din Carpaţii Meridionali. Zăcăminte din aceste zone au fost exploatate, iar decizia de închidere a fost cauzată fie de epuizarea resurselor, fie de faptul că extracţia minereurilor a devenit nerentabilă”, a mai precizat Ioana Ciobanu.
- Zona minerală Baia Mare, Carpaţii Orientali: cupru, plumb, zinc, aur, argint, telur, bismut stibiu, arsen, galiu.
- Zonele miniere Fundu Moldovei – Mănăila, Crucea, Leşu Ursului, Bălan, Carpaţii Orientali: cupru, plumb, zinc, aur, bismut, stibiu, arsen, indiu, germaniu, cobalt.
- Zonele miniere din Patrulaterul Aurifer – Munţii Apuseni: cupru, telur, bismut, stibiu, arsen, indiu, germaniu, galiu, staniu, seleniu.
- Zona banatică din Carpaţii Meridionali: cupru, plumb, zinc, molibden, bismut, telur, seleniu, stibiu, arsen, wolfram, staniu.
- Zona Băiţa Bihor din Munţii Apuseni: cupru, plumb, zinc, telur, bismut, wolfram, staniu, molibden.
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, susţine că a creat cadrul legal pentru redeschiderea unor mine şi exploatarea mineralelor rare prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 77 din 2024.
Din anii ‘90, aproape 600 de exploatări miniere din România din 28 de județe au intrat în programele de închidere definitivă, arată informațiile cuprinse în „Strategia României pentru resurse minerale neenergetice, orizont 2035”, publicată de Ministerul Economiei, care cuprinde o evaluare a resurselor minerale neenergetice din România.
Cele mai multe mine din România au fost închise în anii ‘90 și 2000, din rațiuni economice, în principal, aminte;te adevarul.ro. Chiar dacă numeroase foste perimetre miniere au ajuns istorie, unele dintre ele au păstrat resurse bogate, cu potențial de a fi exploatate în viitor.
