Din cuprinsul articolului
România formează cei mai mulți dentiști din UE, dar milioane de români nu își permit tratamente stomatologice. Află de ce și care sunt soluțiile posibile pentru sănătatea orală.
România se află într-o situație paradoxală: produce cei mai mulți absolvenți de stomatologie din Uniunea Europeană, însă milioane de români continuă să aibă dificultăți majore în accesarea serviciilor de bază de sănătate orală.
Datele recente arată un dezechilibru dramatic între oferta de medici dentiști și accesibilitatea reală a populației, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței sistemului de sănătate și a politicilor publice.
România, lider european în formarea dentiștilor
Potrivit Eurostat, în 2022 România a înregistrat 9,9 absolvenți de stomatologie la 100.000 de locuitori, de trei ori mai mult decât media Uniunii Europene (3,2). Această cifră plasează țara noastră pe primul loc în clasamentul european.
Țări cu valori mult mai mici:
- Italia: 1,4
- Olanda: 1,5
- Malta: sub 0,1
Astfel, România devine un „exportator de dentiști”, mulți absolvenți alegând să profeseze în alte state unde condițiile financiare și logistice sunt net superioare.
Acces redus la tratamente stomatologice
Deși există un număr impresionant de specialiști, accesul real al pacienților la tratamente este limitat. Conform datelor:
- 16,1% dintre românii peste 16 ani au declarat că nu au putut beneficia de îngrijiri dentare în ultimul an.
- România ocupă locul 3 în topul negativ al Uniunii, după Grecia (27,1%) și Letonia (16,5%).
Cele mai frecvente cauze invocate:
- Costurile ridicate: multe tratamente nu sunt decontate.
- Timpul mare de așteptare la cabinete.
- Distanțele geografice mari pentru zonele rurale.
Sărăcia, cel mai mare inamic al sănătății orale
Accesul la servicii stomatologice este puternic condiționat de venitul familiei și statutul social. Diferențele sunt dramatice:
- 43,5% dintre persoanele aflate în risc de sărăcie nu au acces la tratamente.
- Doar 12,6% dintre cei cu venituri medii și mari au raportat probleme similare.
- Diferența de 30,9 puncte procentuale este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Această situație confirmă faptul că sărăcia este cel mai mare inamic al sănătății orale în România.
De ce există, totuși, acest paradox în România?
Explicațiile sunt multiple și țin de factori structurali, economici și politici:
- Finanțare insuficientă: doar o mică parte din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este direcționată către stomatologie.
- Decontări modeste: fondurile pentru servicii gratuite se epuizează rapid, iar mulți dentiști aleg să nu lucreze cu CNAS.
- Migrația medicilor: o parte semnificativă a absolvenților părăsesc țara imediat după finalizarea studiilor.
- Distribuția inegală: în marile orașe există suprasaturație de cabinete, în timp ce în mediul rural oferta este aproape inexistentă.
- Educație preventivă slabă: românii ajung la dentist mai degrabă pentru urgențe decât pentru controale periodice, ceea ce înrăutățește situația.
Consecințe asupra sănătății populației
Lipsa accesului la tratamente dentare are efecte serioase nu doar estetice, ci și medicale:
- creșterea incidenței cariilor netratate,
- pierderea dinților la vârste tinere,
- riscuri mai mari de afecțiuni parodontale,
- impact negativ asupra nutriției și digestiei,
- creșterea riscului de boli cardiovasculare asociate cu inflamațiile cronice.
Astfel, sănătatea orală nu este doar o problemă estetică, ci o componentă esențială a sănătății generale.
Posibile soluții
Pentru a reduce acest decalaj, sunt necesare măsuri concrete:
- Creșterea bugetului pentru stomatologie și extinderea listei de servicii decontate.
- Subvenții pentru persoanele vulnerabile și copiii din medii defavorizate.
- Stimulente pentru dentiștii din mediul rural, inclusiv programe de relocare sau bonificații.
- Campanii de educație preventivă, pentru a încuraja controalele regulate.
- Parteneriate public-privat pentru dezvoltarea infrastructurii stomatologice în zone defavorizate.
România produce mii de dentiști anual, dar realitatea arată că mulți români sunt privați de un drept elementar: accesul la sănătatea orală.
Fără reforme structurale și politici publice eficiente, paradoxul românesc va continua să adâncească inegalitățile sociale și să afecteze calitatea vieții a milioane de oameni.
