România va avea opt spitale noi până în august 2026, plus trei spitale regionale. Unde vor fi localizate și ce specializări vor include

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat vineri că România va finaliza opt spitale noi prin PNRR până în august 2026. Această cifră include cinci unități deja aprobate și trei spitale suplimentare pentru care s-a obținut finanțare europeană de 260 milioane euro.

Separat, cele trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova continuă lucrările cu termen de finalizare în 2028.

Situația actuală a spitalelor finanțate prin PNRR

Potrivit declarațiilor ministrului Pîslaru la Antena 3 CNN, România a reușit să convingă Comisia Europeană să finanțeze trei spitale în plus față de cele cinci deja aprobate. Acestea sunt centrul de diagnostic și tratament al tuberculozei Zerlendi din București, spitalul din Constanța și un proiect fanion pentru medicina românească de la Târgu Mureș.

În prezent, în România sunt în construcție 15 spitale realizate cu fonduri din PNRR, dintre care 12 vor fi finanțate prin granturi și trei prin credit. Gradul de execuție al acestor proiecte variază între 15% și 90%, cel mai avansat fiind unul dintre spitale care înregistrează un stadiu de realizare de 90%.

Lista completă a spitalelor și specializărilor medicale

Spitale care vor fi finalizate până în august 2026:

București și zona centrală:

• Centrul de diagnostic și tratament al tuberculozei Zerlendi, București – spital nou specializat în boli pulmonare și tuberculoză
• Construire centru de psihiatrie pediatrică în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”  – pentru sănătate mintală la copii

Zona de Sud-Est:

• Construire corp nou – departament sănătatea mamei și copilului Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța

Zona de Nord-Est:

• Construire sediu nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț
• Spitalul Județean de Urgență Bistrița – extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei clădiri noi

Zona centrală și de Nord:

• Proiectul medical de la Târgu Mureș – Centru Chirurgical Cardiovascular la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu-Mureș

Alte locații importante:

• Spital Județean de Urgență Giurgiu – spital nou etapa 1 (secțiile oncologie și neurologie)
• Pavilion Municipal Bacău și integrarea în ansamblul medical al Spitalului Județean de Urgență Bacău

Provocările implementării proiectelor

Comisia Europeană a evaluat inițial că România nu poate finaliza decât cinci spitale până în 2026, bazându-se pe două criterii esențiale: stadiul fizic al lucrărilor și ritmul de construcție. Din lista inițială de 19 spitale propuse, multe nu aveau nici măcar avizele necesare sau fundația turnată.

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, s-a dus pe teren, a vorbit cu constructorii, iar premierul a dat o indicație foarte clară să fie în dialog cu constructorii dacă nu termină la timp să termine lucrările pe banii lor, să își asume ei penalitățile. Această abordare directă a contribuit la deblocarea situației și obținerea finanțării suplimentare.

Cele trei spitale regionale – proiecte de anvergură națională

Separat de spitalele PNRR, România construiește trei spitale regionale de urgență la Iași, Cluj și Craiova, cu o investiție totală de peste 2 miliarde euro. Fiecare dintre ele ar urma să ofere servicii medicale de cel mai înalt nivel, pentru peste 350.000 de pacienți anual, din trei regiuni ale țării: Moldova, Transilvania și Muntenia.

Specializări și dotări în spitalele regionale:

Spitalul Regional Iași (674 milioane euro)

• 850 paturi (752 pentru îngrijire acută, 98 pentru terapie intensivă)
• 12 paturi pentru Compartimentul de Mari Arși, 10 pentru ATI Pediatrie
• Toate specialitățile medicale majore
• Heliport pentru urgențe
• Deservește regiunea Moldova

Spitalul Regional Cluj (652 milioane euro)

• 849 paturi, din care 63 dedicate urgențelor
• Spitalul va fi organizat pe șase centre medicale, fiecare specializat pe anumite patologii, utilizând o abordare multidisciplinară.
• 22 săli de operație
• Deservește regiunea Transilvania

Spitalul Regional Craiova (740 milioane euro)

• 807 paturi
• 19 săli de operație
• Heliport și alimentare din surse regenerabile
• Deservește regiunea Muntenia

Alte spitale în construcție prin PNRR

Lista extinsă include și:

• Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie, Brașov – un nou corp de clădiri
• Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – relocarea și modernizarea activității secției de oncologie și înființare compartiment cardiologie intervențională
• Construcție și dotare corp clădire destinat secțiilor de boli infecțioase și pneumologie
• Construcție nouă: Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” București

Problemele sistemice identificate

Ministrul Pîslaru a subliniat că problema României nu sunt banii: „Noi din 2021 am primit bani cât să ne facem toate spitalele de interes național. Provocarea reală constă în capacitatea de mobilizare și execuție a acestor proiecte strategice. Din lista inițială de 32 de spitale propuse pentru PNRR, energia a fost consumată mai mult pe dispute politice și regionale decât pe implementarea efectivă. Este pentru prima dată în 35 de ani când în România se construiesc 12 spitale noi, la care adăugăm 3 care se vor face cu credit,” a declarat ministrul Sănătății.

Perspective și planuri de viitor

Pentru spitalele care nu vor putea fi finalizate prin PNRR, autoritățile explorează surse alternative de finanțare:

• Programul de sănătate cu fonduri de 500-600 milioane euro
• Împrumuturi de la Banca Mondială
• Fonduri de la Banca Europeană de Investiții
• Alte programe operaționale disponibile

România mizează și pe o eventuală prelungire a termenelor PNRR, bazându-se pe rezoluția Parlamentului European în acest sens, deși decizia finală aparține Comisiei Europene.

Impact asupra sistemului medical românesc

Finalizarea acestor proiecte va reprezenta cea mai mare modernizare a infrastructurii spitalicești din ultimele decenii. Vor avea peste 800 de paturi fiecare și vor reuni toate specialitățile medicale – inclusiv unități pentru mari arși – și ar trebui să rezolve una din principalele probleme ale sistemului medical românesc: „plimbarea” pacienților de la o unitate sanitară la alta.

Noile spitale vor acoperi specializări critice precum:

• Cardiologie și chirurgie cardiovasculară
• Oncologie și radioterapie
• Neurologie și neurochirurgie
• Pediatrie și neonatologie
• Mari arși și politraumă
• Boli infecțioase și pneumologie
• Psihiatrie, inclusiv pediatrică

Succesul acestor proiecte depinde nu doar de finalizarea construcțiilor, ci și de asigurarea personalului medical necesar și a echipamentelor moderne pentru operaționalizarea completă a noilor unități medicale.