Din cuprinsul articolului
România trebuie să plătească vaccinurile Pfizer, deși refuză livrarea lor. Ministrul Sănătății avertizează: sunt doze suficiente pentru 10 ani și nu există spațiu de depozitare.
România se află într-o situație paradoxală și costisitoare: este obligată să achite sume importante către compania Pfizer pentru vaccinuri anti-COVID pe care nu le mai dorește.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat clar problema: țara noastră are deja un stoc mult peste necesar, iar livrarea unor noi doze ar crea un blocaj logistic major.
România va plăti Pfizer, dar refuză vaccinurile: „Nu avem unde să le punem”
Alexandru Rogobete a declarat la Antena3 CNN că România va încerca o negociere cu Pfizer.
„În cuantumul acestei sume de 3 miliarde de lei, să introducem molecule inovative pe care compania le produce și care nu există în România sau există, dar nu sunt incluse în lista de medicamente compensate. Oncologia și zona bolilor rare sunt cele două domenii pe care eu personal m-aș concentra în momentul de față, pentru că acolo este cea mai mare nevoie de inovație. Sigur, mai sunt și altele unde am putea discuta, dar acestea sunt principalele două direcții”.
El a spus că, în tot scandalul, există două variante:
„Indiferent dacă ne convine sau nu, astăzi avem această factură pe care trebuie să o plătim. Acești bani trebuie plătiți. Avem două variante: plătim banii și aducem vaccin pe care ulterior îl distrugem sau încercăm un efort de echipă. Iar când spun efort de echipă, mă bazez mult pe ministrul Finanțelor, pentru că noi doi vom fi implicați în aceste discuții, alături de echipele de avocați și, evident, de întreg stafful tehnic, astfel încât din acești bani, sau măcar dintr-un procent semnificativ al acestei sume, să putem introduce molecule pentru medicamente noi destinate pacienților.
Compania Pfizer este un partener al sistemului de sănătate din România de ani de zile, și nu doar din România, ci la nivel global, deoarece are medicamente unice, pe care doar ei le le produc. Volumele și contractele pe care România le are cu companiile din industria farmaceutică nu sunt tranzacții punctuale de tipul „facem un contract, câștigăm 3 miliarde și apoi ne oprim”.
În același context, oficialul a explicat că România nu mai poate accepta noi livrări, chiar dacă obligațiile financiare rămân:
„Ar urma să cumpărăm, din acești bani, vaccin pentru următorii 10 ani. Nu este cazul să facem asta, este evident acest lucru”.
Declarațiile arată clar că statul român este prins între obligațiile contractuale și realitatea din teren: lipsa spațiului de depozitare și scăderea drastică a cererii.
De ce refuză România vaccinurile
Situația actuală este rezultatul mai multor factori:
- scăderea interesului populației pentru vaccinare
- stocuri deja existente, neutilizate
- costuri logistice mari pentru depozitare
În aceste condiții, acceptarea unor noi tranșe de vaccinuri ar genera pierderi și mai mari. Și chiar dacă refuză livrările, România nu poate evita plata:
- contractele semnate în pandemie sunt în continuare valabile
- obligațiile financiare trebuie respectate
- eventualele dispute juridice nu suspendă plata
Această situație creează o presiune semnificativă asupra bugetului de stat.
Scandalul vaccinurilor COVID în România. Cum s-a ajuns aici
În perioada pandemiei, România a semnat contracte pentru cantități mari de vaccinuri, într-un context marcat de incertitudine și presiune internațională.
Reamintim că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru vaccinurile anti-COVID, conform unei decizii a unei instanțe belgiene din 2026.
Obiectul procesului cu Pfizer este un contract semnat în anul 2021, care viza achiziția a 29 de milioane de doze.
Deciziile au fost luate rapid, pentru a asigura accesul la vaccinuri.
După încheierea fazei critice a pandemiei:
- cererea pentru vaccinuri a scăzut drastic
- multe doze au rămas nefolosite
- o parte au expirat și au fost distruse
În același timp, contractele au continuat să producă efecte.
Cazul vaccinurilor a devenit unul dintre cele mai controversate subiecte din România:
- acuzații privind supracontractarea
- anchete și dispute politice
- presiune publică asupra decidenților
Situația actuală, în care România plătește pentru vaccinuri refuzate, este văzută de mulți drept rezultatul acestor decizii.
