Din cuprinsul articolului
Diagnosticarea precoce, alături de accesul la terapii moderne, monitorizare continuă și suportul pacienților, sunt pilonii pentru îmbunătățirea parcursului pacientului în oncologie și hematologie în România
Inovația și diagnosticarea precoce- pași esențiali pentru o îngrijire mai bună
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), există peste 1 milion de persoane din întreaga lume sunt diagnosticate anual cu cancere de sânge.
În țara noastră, se raportează aproximativ 900 de cazuri noi de leucemie limfocitară cronică (LLC) în fiecare an, însă specialiștii estimează că numărul real ar putea depăși 2.000–10.000 de cazuri, multe rămânând nediagnosticate.
Aceste cifre arată nevoia urgentă de îmbunătățire a parcursului pacientului oncologic și hematologic, de la diagnostic și acces la tratament, până la monitorizare și suport psihosocial.
„Îmbunătățirea parcursului pacientului înseamnă să ne asigurăm că fiecare etapă – de la suspiciunea de boală până la tratamentul personalizat – funcționează eficient și coordonat. Diagnosticarea precoce este doar primul pas; la fel de importante sunt accesul la terapii moderne, monitorizarea continuă și suportul oferit pacienților și familiilor lor.”— prof. dr. Daniel Coriu, medic hematolog, Institutul Clinic Fundeni.
Inovația care schimbă vieți
Progresele medicale din ultimii ani oferă pacienților șanse reale de control și chiar de vindecare a bolii, însă accesul la tratamente inovatoare rămâne o provocare în România. Conform datelor Federației Europene a Industriei și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), țara noastră se situează încă sub media europeană în ceea ce privește disponibilitatea și rapiditatea accesului la terapii noi.
Specialiștii subliniază că inovația în tratament, digitalizarea parcursului clinic și colaborarea interdisciplinară pot îmbunătăți semnificativ rezultatele pentru pacienții cu cancer. Integrarea acestor soluții este esențială pentru un sistem de îngrijire modern, centrat pe pacient.
Depistarea precoce- o componentă-cheie a îngrijirii
Cancerele de sânge sunt adesea silențioase, fără simptome în stadii incipiente. O simplă analiză de sânge – precum hemoleucograma completă – poate însă face diferența între un diagnostic la timp și unul tardiv.
„Cancerul de sânge nu este o condamnare, dacă este depistat la timp. O hemoleucogramă efectuată regulat poate salva vieți. Avem nevoie de o cultură a prevenției, nu doar a intervenției.” — prof. dr. Daniel Coriu, medic hematolog, Institutul Clinic Fundeni.
Testări gratuite pentru persoanele din mediul rural – un nou pas spre prevenție
Pentru a facilita accesul la diagnostic precoce și testări gratuite în comunitățile vulnerabile, BeOne Foundation a anunțat acordarea unui grant de 30.000 de dolari către Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
Finanțarea va sprijini extinderea caravanei „Nu am făcut destul”, o campanie de testări oncologice gratuite în mediul rural, oferind analize de sânge, consultații și evaluări hematologice persoanelor cu access limitat la servicii medicale.
Inițiativa reprezintă un exemplu concret de parteneriat între mediul non-guvernamental și cel privat, cu impact direct asupra sănătății publice și asupra parcursului pacientului din România.
Educația și prevenția- piloni ai unei îngrijiri moderne
Specialiștii recomandă efectuarea unei hemoleucograme complete cel puțin o dată pe an, iar pentru persoanele cu risc crescut – la fiecare șase luni. Testarea regulată permite identificarea timpurie a anomaliilor și crește șansele de tratament eficient.
„Depistarea precoce înseamnă speranță. Cu tratamentele moderne disponibile astăzi, pacienții diagnosticați la timp pot duce o viață normală și activă.” — prof. dr. Daniel Coriu.
Prin integrarea inovației, a prevenției și a accesului echitabil la tratament, România poate face pași importanți spre un sistem de îngrijire hematologică și oncologică modern, centrat pe pacient.
Vrei să afli mai multe despre analizele care pot salva vieți? Accesează www.registru-celule-stem.ro www.fabc.ro
Cancerul în România. Date și cifre
1. Incidența și mortalitatea cancerului în România
- Incidența cancerului în România a rămas ușor sub media Uniunii Europene.
- Mortalitatea prin cancer este semnificativ peste media UE în rândul bărbaților, cu o scădere modestă în ultimul deceniu.
- Peste 000 de cazuri noi de cancer au fost diagnosticate în România în 2022.
2. Accesul la medicamente inovatoare
Conform indicatorului EFPIA W.A.I.T. (2024), România rămâne printre țările europene cu acces dificil la terapii noi:
- Pacienții români au acces la doar 19% dintre medicamentele inovatoare aprobate la nivel european între 2020–2023 (media UE: 46%).
- Dintre 173 de medicamente noi aprobate în UE în ultimii 5 ani, doar 33 au fost incluse pe lista de compensate în România la începutul anului 2025.
- Niciun medicament aprobat la nivel european în 2023 nu fusese compensat în România la începutul lui 2025.
- Pacienții din România așteaptă în medie 828 de zile (peste 2 ani) pentru acces la un nou tratament, comparativ cu media UE de 578 de zile.
- Doar 20% dintre noile medicamente oncologice aprobate în UE între 2020–2023 sunt disponibile pentru pacienții români.
- Dintre 56 de terapii oncologice aprobate recent, doar 11 erau accesibile în România la începutul anului 2025 — adică 50% din media UE.
3. Cheltuielile pentru tratamentul cancerului
- Cheltuielile pentru tratamentul cancerului în Europa sunt reduse în raport cu povara bolii.
- Finanțarea adecvată a îngrijirii oncologice este esențială pentru obținerea unor rezultate bune pentru pacienți și pentru asigurarea accesului la medicamentele împotriva cancerului. Cu toate acestea, doar 7% din totalul cheltuielilor pentru sănătate din Europa sunt direcționate în prezent către tratamentul și îngrijirea pacienților cu cancer.
- Există, de asemenea, diferențe majore între țările europene în ceea ce privește cheltuielile pentru tratamentul cancerului — în principal din cauza discrepanțelor în investițiile generale în sistemele de sănătate.
- În România, cheltuielile pentru sănătate în 2022 (ca procent din PIB) au fost cu 45% mai mici față de media Uniunii Europene.
