Din cuprinsul articolului
Un cercetător român stabilit în Statele Unite a reușit să aducă o contribuție istorică în medicina modernă. Sergiu Pașca, originar din Aiud și profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Stanford, a recreat în laborator țesut cerebral uman pornind de la celule stem. După 15 ani de cercetări intense, echipa sa a pus bazele unei tehnologii care permite studierea creierului viu, în timp real, în condiții controlate de laborator.
Descoperirea deschide drumul către tratamente complet noi pentru afecțiuni neurologice și psihiatrice precum autismul, schizofrenia, depresia sau durerea cronică. În cuvintele cercetătorului, „creierul uman rămâne ultima frontieră”.
Sergiu Pașca face parte dintr-o generație de cercetători români care au reușit să își lase amprenta la nivel internațional. Format inițial în România, el și-a continuat cariera în SUA, unde a pus bazele unui laborator la Stanford, astăzi unul dintre centrele de referință în neuroștiințele moderne, notează Unirea.
Rezultatul muncii sale: dezvoltarea unor structuri cerebrale în miniatură, supranumite „minicreiere”, care reproduc peste două treimi din tipurile de celule ale creierului uman. Aceste structuri pot fi combinate pentru a imita conexiunile dintre diferite regiuni cerebrale, oferind cercetătorilor o perspectivă unică asupra funcționării circuitelor neuronale.
De la modele experimentale la primele aplicații clinice
„Minicreierii” obținuți în laborator oferă cercetătorilor ocazia de a observa în dinamică modul în care comunică celulele și de a înțelege ce se întâmplă atunci când apar disfuncții. Este pentru prima dată când procese atât de complexe pot fi studiate fără a depinde de țesuturi post-mortem sau de modele animale, care nu reflectă fidel realitatea biologică umană.
Pașca pregătește acum primul studiu clinic din lume bazat integral pe modele cerebrale create din celulele stem ale pacienților. Ținta este sindromul Timothy, o formă rară de autism. Studiul va analiza tratamente personalizate aplicate direct pe aceste modele cerebrale, deschizând calea către o nouă eră în medicină, una în care terapiile sunt adaptate fiecărui pacient.
Una dintre cele mai mari provocări ale neuroștiinței a fost imposibilitatea de a studia în timp real creierul viu. Tulburările psihiatrice, de la schizofrenie la depresie, implică procese dinamice greu de reprodus. Echipa lui Sergiu Pașca a găsit soluția prin crearea unor regiuni cerebrale distincte din celule stem, care apoi sunt combinate în structuri complexe, denumite assembloizi.
Acestea au demonstrat capacitatea de a forma rețele neuronale funcționale și chiar de a transmite semnale de durere atunci când au fost stimulate cu capsaicină, substanța activă din ardei iute. Rezultatul confirmă că modelele reproduse în laborator pot imita fidel procesele cerebrale.
Impactul descoperirii: de la tratamente pentru durere la psihiatrie personalizată
Importanța cercetării conduse de Pașca este dublă: pe de o parte, oferă un instrument științific fără precedent pentru înțelegerea mecanismelor cerebrale, iar pe de altă parte, deschide perspective clinice imediate. Noile modele permit testarea unor medicamente inovatoare împotriva durerii cronice și a tulburărilor neuropsihiatrice, evitând în același timp dependența de opioide sau limitele terapiilor actuale.
„Țesutul static nu poate arăta cum interacționează celulele în timp real sau cum disfuncțiile în comunicarea dintre ele duc la simptomele complexe pe care le vedem în clinică”, explică Pașca. De aceea, soluția era una singură: să creeze acel țesut viu, în condiții controlate, în laborator.
