Din cuprinsul articolului
Rugăciune puternică. Creștinii ortodocși îl cinstesc astăzi pe Sfântul Ioan Valahul, care s-a născut în anul 1644, într-o familie de ţărani evlavioşi din Oltenia, în timpul domniei lui Matei Basarab.
La vârsta de 15 ani este luat rob de turci, potrivit crestinortodox.ro. Pe drumul spre Constantinopol, un păgân pune ochii pe el și-l cumpără cu gândul de a-l sodomiza. Însă Sfântul Ioan îi spune că nu recunoaşte alt stăpân decât pe Mântuitor.
Apărându-și demnitatea și curăţia, Ioan îl omoară pe păgân. Agarenii, păzitorii robilor, aflând că Ioan și-a ucis stăpânul, l-au legat în lanțuri și l-au dus la Constantinopol. Aici a fost dat în stăpânirea nevestei păgânului ucis. Fermecată de frumusețea lui Ioan, văduva i-a făgăduit că, dacă va renunţa la credința în Hristos, îl va lua de bărbat.
După 2 ani de refuz, Sfântul Ioan Valahul a fost dat pe mâna eparhului cetății și aruncat în temniță. A fost supus la nenunărate chinuri, iar în cele din urmă a fost spânzurat în data de 12 mai 1662.
Rugăciune către Sfântul Ioan Valahul pentru iertarea păcatelor
Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeul nostru, Cel neîntrecut în înţelepciune şi minunat întru lucruri! Căci din iubirea de oameni cea nemăsurată, fiind Dumnezeul a toată mângâierea şi nădejdea, ai binevoit a ridica dintre seminţiile pământului fii aleşi, care prin credinţă tare şi prin viaţă pilduitoare să menţină trează credinţa în puterea şi în milostivirea Ta, şi să nu lase neamul omenesc a se prăbuşi în întunericul cel fără capăt al neştiinţei de cele înalte şi al păcatului.
Binecuvântat eşti Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, Cel ce primeşti cu bunătate şi cu îndurare mijlocirile sfinţilor bine-plăcuţi Ţie, pentru nevoile de tot chipul, duhovniceşti şi trupeşti, ale nevrednicilor fiilor Tăi, cei ce plutesc pe marea cea sărată şi de atâtea ori înviforată a acestei vieţi vremelnice, pline de ispite şi de poveri nenumărate.
Însuţi, dar, Doamne, pentru rugăciunile Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu şi cele ale Sfântului Mucenic Ioan Valahul, primeşte şi acum smeritele noastre cereri, şi ne izbăveşte pe noi de toată întâmplarea cea rea, de năpastă, de prigoană, de uneltirile celui viclean, ocrotind viaţa noastră prin milostivirea Ta cea mare, şi nu pentru vrednicia noastră. Căci Tu ştii neputinţa firii omeneşti şi cunoşti pe fiecare, cu casa, cu cererea şi trebuinţa lui.
Primeşte, dar, Stăpâne, şi rugăciunile noastre, apărându-ne de tot răul şi dăruindu-ne cele spre mântuire. Ca pentru toate cele ce ne-ai dat şi ne dăruieşti nouă în toate zilele vieţii noastre binecuvântat şi preaslăvit să fii, Părinte al luminilor şi izvorul bunătăţilor, dimpreună cu Cel fără de început al Tău Fiu şi cu Preasfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
