S-a deschis „litoralul Ardealului,” iar prețurile sunt mai mici decât anul trecut. „E mai frumos decât la mare!”

Mii de români au început să caute alternative mai răcoroase decât litoralul clasic. Una dintre destinațiile preferate a devenit Ocna Sibiului – stațiunea balneară aflată la 17 kilometri de municipiul Sibiu. Mulți o numesc deja, cu simpatie, „litoralul Ardealului”.

Cu lacuri sărate, nămol terapeutic și tarife accesibile, locul a devenit un magnet pentru turiștii care caută un amestec de relaxare, sănătate și răcoare.

Ce oferă stațiunea „litoralul Ardealului”

La Ocna Sibiului sunt 12 lacuri, dintre care opt sunt deschise pentru scăldat. Două dintre ele permit și băi cu nămol. Apa sărată are o concentrație ridicată de minerale: sodiu, magneziu, calciu, potasiu, brom și iod. Temperaturile ridicate din ultimele săptămâni au făcut ca fenomenul helioterm să își manifeste efectele mai puternic – la suprafață, apa e caldă și blândă, în timp ce straturile inferioare rămân bogate în sare și păstrează căldura mai mult timp.

Acest fenomen face ca băile să fie mai eficiente pentru cei cu probleme de circulație, reumatism, oboseală musculară sau afecțiuni ale articulațiilor.

Tarife mai mici în 2025

Începând cu luna iunie, administrația locală a redus prețul de acces la băi: 35 de lei pentru adulți și 20 de lei pentru copiii peste 10 ani. Măsura vine ca răspuns la solicitările turiștilor din anii anteriori și la concurența crescută din zona turismului balnear.

Cu toate acestea, sezonul a început cu unele probleme. Vizitatorii s-au plâns de acces dificil în lacuri, scări deteriorate și lipsa punctelor de alimentație în zona centrală. Administrația a anunțat lucrări de reparații și modernizări, dar investițiile din acest an au fost sub 100.000 de lei, potrivit unui raport publicat de Sibiu Independent.

De ce vin oamenii aici

Turiștii spun că vin pentru atmosferă, liniște și efectele terapeutice. „E liniștit, ai cu cine schimba o vorbă. E altfel decât la mare, mai cald sufletește”, povestește o femeie din Alba Iulia. În weekendul 7-9 iunie, numărul vizitatorilor a depășit 4.000 de persoane pe zi, arată Turnul Sfatului. Iar tendința e în creștere.

Apa salină și nămolul sapropelic sunt indicate inclusiv pentru persoanele cu afecțiuni cronice – varice, artrite, spondiloză, recuperare post-traumatică. Turiștii se pot programa și la tratamente de fizioterapie sau masaj, însă capacitatea centrelor e limitată, iar rezervările trebuie făcute din timp.

„E mai frumos decât la mare, am cu cine schimba o vorbă, fie că sunt mai tineri, fie mai în vârstă”, a declarat o turistă pentru Observator News.

Atracții în afara lacurilor

Ocna Sibiului înseamnă mai mult decât băi sărate și nămol. Zona păstrează o moștenire istorică și culturală impresionantă, care poate transforma o simplă zi de relaxare într-o excursie cu valoare documentară.

• Lacul fără fund este, fără îndoială, cea mai cunoscută atracție naturală din zonă. Numele lui atrage imediat atenția, iar legenda locală spune că a fost creat în urma prăbușirii unei vechi mine de sare, fenomen care a dat naștere unui lac cu o adâncime necunoscută. Deși măsurătorile moderne indică o adâncime de aproximativ 34 de metri, aspectul său misterios și culoarea intensă îi conferă un aer aproape ireal. Salinitatea foarte ridicată îi face imposibil de folosit pentru consum, dar perfect pentru băi terapeutice în perioadele calde.
• Lacul Brâncoveanu este considerat cel mai sărat lac natural din România, cu o concentrație de sare care depășește 300 g/l. Acest lac s-a format tot în urma exploatării sării din subteran, iar fenomenul helioterm face ca apa să păstreze temperaturi ridicate chiar și după apus. Turiștii care își doresc o experiență de plutire fără efort, asemănătoare cu cea din Marea Moartă, aleg acest loc pentru efectele terapeutice rapide asupra pielii și circulației.
• Biserica Brâncoveanu, ridicată în anul 1600 la inițiativa lui Mihai Viteazul, reprezintă un monument istoric remarcabil pentru zonă. Deși nu la fel de vizitată ca obiectivele din Sibiu, biserica păstrează elemente arhitecturale de secol XVII, cu influențe bizantine și brâncovenești. Interiorul este simplu, dar atmosfera păstrează liniștea specifică edificiilor ridicate din motive spirituale, nu turistice.
• Biserica-cetate reformată completează circuitul istoric local. Construită în secolul al XIII-lea, aceasta este una dintre cele mai vechi construcții de piatră din zona Sibiului. Trecută de la catolicism la cultul reformat în 1569, clădirea impresionează prin zidurile groase, turnul de apărare și structura în trei nave. Lângă ea, un mic cimitir istoric păstrează inscripții în limba maghiară și germană, mărturii ale trecutului multicultural al regiunii.

Un alt avantaj major: stațiunea se află la doar 20 de minute de mers cu mașina de centrul Sibiului. Asta face ca multe familii să își împartă vacanța între băile sărate și explorarea unuia dintre cele mai frumoase orașe medievale din România. De la Podul Minciunilor, la Turnul Sfatului și până la Muzeul Astra, variantele de petrecere a timpului nu lipsesc.

Pentru turiștii care vin din alte județe, combinația dintre relaxare, tratament și turism cultural transformă Ocna Sibiului într-o destinație completă. Iar acest echilibru dintre natură și patrimoniu continuă să atragă din ce în ce mai mulți vizitatori în fiecare sezon.

Ce ar mai trebui îmbunătățit

Chiar dacă zona este frecventată de zeci de mii de români anual, facilitățile rămân în urmă. Lipsa investițiilor constante duce la infrastructură uzată, lipsa umbrarelor, dușuri defecte și spații verzi neîngrijite. Potrivit Sibiu Independent, în 2024 au fost raportate venituri de 5 milioane de lei din taxele de intrare și închirierea chioșcurilor, dar doar 2% din acești bani au fost reinvestiți.