Din cuprinsul articolului
Un nou ordin al Ministerului Muncii schimbă modul de stabilire a gradului de handicap. Certificatul nu se mai acordă doar pe diagnostic, ci pe afectare funcțională.
Evaluarea persoanelor cu dizabilități se schimbă fundamental
Un nou ordin ministerial modifică semnificativ criteriile de încadrare în grad de handicap în România.
Documentul introduce o abordare complet nouă, bazată pe evaluarea reală a funcționalității persoanei, nu doar pe existența unui diagnostic medical.
Potrivit noilor reglementări, simpla prezență a unei boli nu mai garantează obținerea certificatului de handicap. Decizia se va lua în urma unei evaluări complexe, menite să determine în ce măsură afecțiunea afectează viața de zi cu zi, autonomia și capacitatea de integrare socială.
Certificat permanent pentru bolile grave și ireversibile
Pentru anumite afecțiuni severe, legea prevede ca certificatul de handicap să poată fi acordat permanent, chiar de la prima evaluare. Noua reglementare are la bază criterii clare, bazate pe deficiența funcțională și pe caracterul ireversibil al bolii.
Documentul a fost elaborat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și urmărește alinierea legislației românești la standardele internaționale și la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România., potrivit Mediafax.
Diagnostic fără certificat: afecțiuni care nu mai garantează încadrarea în grad de handicap
Printre cele mai importante schimbări se numără faptul că unele boli, considerate anterior suficiente pentru obținerea certificatului, nu mai asigură automat acest drept.
Pentru exemplu, vicii de refracție precum miopia, hipermetropia sau astigmatismul nu mai justifică eliberarea certificatului dacă persoana are o acuitate vizuală normală cu ochelari sau lentile corective. În cazul cataractei, evaluarea se face doar după intervenția chirurgicală, iar certificatul poate fi emis doar dacă persistă o afectare vizuală semnificativă.
De asemenea, tulburările vestibulare periferice, care de regulă au caracter temporar, nu mai duc automat la încadrare într-un grad de handicap. Situația fiecărui pacient va fi analizată individual, în funcție de durata și severitatea simptomelor.
Bolile care nu mai oferă automat dreptul la certificat
Noile criterii aduc schimbări și în cazul unor boli frecvente.
Persoanele cu epilepsie controlată medicamentos, care au mai puțin de o criză generalizată pe lună sau o criză parțială pe săptămână, pot primi cel mult un grad ușor de handicap. Gradele superioare se acordă doar dacă există crize frecvente și rezistență la tratament.
Și în cazul diabetului zaharat, fie de tip 1, fie de tip 2, certificatul nu se mai acordă automat. Este necesară demonstrarea unui control metabolic deficitar (valoare HbA1c peste 8%) sau prezența unor complicații severe care afectează cel puțin două organe.
Pentru afecțiunile respiratorii ușoare sau moderate, precum astmul controlat, încadrarea se poate face doar în grad mediu. Gradele severe se acordă exclusiv în prezența unei afectări majore a funcției pulmonare, confirmată prin investigații obiective.
Situațiile în care certificatul devine permanent
Noul ordin definește precis situațiile în care certificatul de handicap poate fi permanent.
Pentru funcțiile mintale, se acordă certificat permanent în cazurile de dizabilitate intelectuală severă sau profundă (IQ sub 40), tulburări de spectru autist cu deficiență gravă în cel puțin două domenii majore, precum și în cazurile de psihoze majore progresive sau demență cu scor MMSE sub 9 puncte.
În sfera funcțiilor senzoriale, certificatul se acordă permanent pentru cazurile de cecitate totală sau parțială, surdocecitate, surdomutitate congenitală sau pierdere auditivă peste 90 dB.
În ceea ce privește funcțiile motorii, sunt considerate permanente amputațiile de membre, paraplegia, tetraplegia și sechelele grave post-accident vascular cerebral, după o perioadă de doi ani de la diagnostic sau eveniment.
Cum se face evaluarea: criterii funcționale și teste standardizate
Procesul de evaluare devine mai riguros și mai centrat pe individ. Comisiile vor lua în considerare teste funcționale obiective, istoricul medical complet, răspunsul la tratament și impactul afecțiunii asupra autonomiei personale.
Vor fi utilizate scale internaționale standardizate precum MMSE pentru funcțiile cognitive, EDSS pentru scleroza multiplă și NYHA pentru insuficiența cardiacă. În unele cazuri, pacientul trebuie să demonstreze o rezistență la tratament de minimum șase luni pentru a fi încadrat într-un grad mai sever.
Reevaluare periodică și perioadă de tranziție pentru actualele certificate
Pentru persoanele care dețin deja certificate de handicap, documentele rămân valabile până la data expirării. Reevaluarea va fi făcută conform noilor criterii.
Pentru afecțiunile cu potențial de ameliorare, perioada standard de valabilitate va fi de 24 de luni, iar pentru bolile reversibile sau care necesită monitorizare atentă, de 12 luni.
Persoanele încadrate într-un grad de handicap trebuie să respecte Programul individual de reabilitare și integrare socială, iar nerespectarea acestuia poate duce la reevaluarea situației și la pierderea anumitor drepturi.
O legislație adaptată realității și standardelor europene
Prin acest nou cadru normativ, România face un pas important spre o evaluare mai corectă și mai realistă a dizabilităților, punând accent pe funcționalitate, nu doar pe diagnostic.
Scopul declarat al autorităților este de a asigura o protecție mai eficientă pentru persoanele cu dizabilități reale, dar și o utilizare responsabilă a resurselor publice, în conformitate cu principiile europene de incluziune și echitate socială.
