Din cuprinsul articolului
O schimbare majoră pe piața muncii intră în linie dreaptă. Din 7 iunie 2026, firmele vor fi obligate să afișeze salariul sau intervalul salarial în anunțurile de angajare ori să comunice aceste informații înainte de interviu.
În același timp, angajații vor putea cere date despre nivelul de plată din companie pentru posturi similare. Noile reguli vin din Directiva (UE) 2023/970 privind transparența salarială, iar Ministerul Muncii a pus deja în dezbatere proiectul de lege pentru transpunere, pe 7 aprilie 2026.
Schimbările vizează direct modul în care se negociază salariile și modul în care sunt plătiți angajații. Pentru prima dată, diferențele salariale devin vizibile în interiorul organizațiilor.
Salariul devine informație publică în procesul de angajare
Una dintre cele mai vizibile modificări privește anunțurile de joburi. Angajatorii vor fi obligați să includă salariul sau un interval salarial clar. Dacă nu apare în anunț, informația trebuie comunicată candidatului înainte de primul interviu.
Directiva (UE) 2023/970 stabilește aceste reguli pentru toate statele membre, iar scopul este reducerea diferențelor de plată și creșterea transparenței în recrutare.
În România, practica este încă departe de acest standard. Potrivit unui sondaj eJobs din 2026, doar aproximativ 40% dintre anunțurile de angajare includ salariul. În același timp, 62% dintre angajatori nu au început pregătirile pentru noile reguli.
Întrebarea despre salariul anterior dispare
Un alt element important: angajatorii nu vor mai putea întreba candidații cât câștigau la jobul anterior.
Această practică era frecventă în procesul de recrutare și influența nivelul ofertei salariale. Eliminarea ei are scopul de a reduce perpetuarea unor diferențe de venit între angajați cu experiență similară.
Conform directivei europene, salariul trebuie stabilit în funcție de rol, responsabilități și criterii obiective, nu în funcție de istoricul salarial al candidatului.
Angajații pot cere informații despre salariile din companie
Poate cea mai sensibilă schimbare este dreptul angajaților de a solicita, în scris, informații despre nivelurile salariale din companie.
Orice angajat va putea cere date despre salariul mediu pentru poziții similare, defalcate inclusiv pe criteriul de gen. Angajatorul este obligat să răspundă în termen de 30 de zile.
Acest mecanism aduce o presiune directă asupra companiilor, care vor trebui să justifice diferențele salariale.
Raportarea diferențelor de salariu între femei și bărbați
Companiile cu peste 100 de angajați vor avea obligația de a raporta anual diferențele salariale între femei și bărbați.
Dacă diferența depășește 5% și nu există o justificare clară, angajatorul trebuie să ia măsuri pentru corectare.
Datele Comisiei Europene arată că diferența salarială medie în UE rămâne în jur de 13% (Eurostat, Gender Pay Gap, ultimele raportări disponibile). Directiva urmărește reducerea acestui decalaj prin transparență și reguli mai stricte.
Amenzi pentru companiile care nu respectă regulile
Proiectul de lege aflat în dezbatere prevede sancțiuni pentru angajatorii care nu respectă noile obligații.
Amenda poate ajunge între 10.000 și 30.000 de lei, în funcție de abatere. În plus, angajații vor avea instrumente legale mai clare pentru a contesta diferențele salariale nejustificate.
Ce se schimbă în practică
Impactul va fi vizibil atât pentru cei care își caută un loc de muncă, cât și pentru angajații deja încadrați.
Candidații vor ști din start la ce nivel salarial se pot aștepta. Negocierea devine mai predictibilă, iar diferențele nejustificate devin mai greu de ascuns.
Pentru angajați, accesul la informații interne poate duce la renegocieri sau la corecții salariale în interiorul companiilor.
De ce este considerată una dintre cele mai importante schimbări recente
Directiva (UE) 2023/970 este una dintre cele mai ample intervenții europene în piața muncii din ultimii ani. Accentul cade pe transparență și pe criterii clare de remunerare.
În România, unde cultura salarială a fost mult timp bazată pe discreție, schimbarea ar putea modifica relația dintre angajat și angajator.
