luni, iunie 21, 2021

Sâmbăta lui Lazăr, 2021. Tradiții și obiceiuri.

Sâmbăta Morților, Moșii de Florii sau sâmbăta lui Lazăr este ziua de dinaintea duminicii Floriilor. Este ultima zi în care se mai fac pomeniri de

obşte pentru cei adormiţi. Credincioşii trebuie să dea de pomană alimente de post, fiindcă suntem în Postul Mare al Sfintelor Paşti. Este important ca pachetul care este dat de pomană să cuprindă şi un pahar cu colivă, pentru pomenirea celor adormiţi, care au fost pomeniţi în Sâmbăta lui Lazăr.

Gospodinele pot pregăti pacheţele pentru Sâmbăta lui Lazăr, care să cuprindă legume: roşii, castraveţi, măsline, ori fructe: banană, măr, portocală. Totodată, în pacheţel se mai pot pune eugenii, napolitane, o sticlă cu băutură răcoritoare, tofu, salată de vinete sau hummus.

Sâmbăta lui Lazăr,

2021

Această sâmbătă este cunoscută în tradiţia creştină ca Sâmbăta lui Lazăr și reprezintă puntea de legătură între Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor. Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr. Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile.

Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45. Potrivit tradiției, după învierea sa din morţi, timp de 30 de ani, cât a mai trăit, Lazăr a mâncat doar

fructe.

Se mai spune că Maica Domnului a lucrat cu mâinile ei un omofor şi i l-a dăruit lui Lazăr. De asemenea, cele patru zile petrecute în mormânt l-au marcat pe Lazăr şi, cât a trăit, el n-a mai zâmbit niciodată.

Tradiții și obiceiuri de Sâmbăta lui Lazăr

  • Conform tradiției populare, în Sâmbăta lui Lazăr gospodinele trebuie să facă plăcinte şi să le dea de pomană.
  • Totodată, în satele din sudul României se practică mersul cu vaiul.
  • În sâmbăta lui Lazăr, la sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morții, care așteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ.
  • Totodată, se practică

    datina Lăzărelului, practică care amintește de un străvechi zeu al vegetaţiei ce murea şi renăştea la începutul fiecărei primăveri.

  • Un alt obicei din popor arată că fetele împodobite cu salcie cântau din poartă în poartă și primeau ouă.
  • Tot cu ocazia acestei mari sărbători, fetele îşi puneau flori în cap şi cântau despre înmormântarea lui Lazăr.
  • Fiind în Postul Mare al Sfintelor Paşti, credincioşii trebuie să dea de pomană alimente de post. Printre alimentele respective trebuie să fie și un pahar cu colivă, drept pomenire pentru cei adormiți.
  • Cu ocazia acestei sărbători, Biserica Ortodoxă face

    dezlegare la ulei și vin, cu o zi înainte de dezlegarea la pește care se face în Duminica Floriilor.

De asemenea, astăzi sunt prăznuiți și Sfinții Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest, Sava Brâncovici, Iosif din Maramureș și Sfinții Mucenici Pasicrat și Valentin de la Durostorum.

Troparul Sfinților Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest, Sava Brâncovici și Iosif este următorul: „Mărturisitori ai Ortodoxiei și buni arhipastori ai Bisericii lui Hristos, îndreptători ai poporului, Preafericiți Ierarhi purtători de biruință, Iorest și Sava, cei ce v-ați învrednicit de cununa vieții, rugați-vă Domnului să mântuiască sufletele noastre.”

Conform Calendarului Ortodox, în această zi sunt cinstiți și Sfântul Mucenic Sava Stratilatul, Sfânta Cuvioasă Elisabeta, Sfinții Mucenici Eusebie, Neon, Leontie și Longhin, Sfinții Mucenici Pasicrat și Valentin și Sfântul Mucenic Duca.

Ultimele stiri

Parteneri