Din cuprinsul articolului
După ani în care reformele din sănătate au fost mai ales promise sau pregătite pe hârtie, anul 2026 marchează momentul în care schimbările devin concrete. Nu mai este vorba doar despre strategii și planuri, ci despre aplicații funcționale, proceduri obligatorii și instituții verificate dacă s-au adaptat sau nu noilor reguli.
Transformările vin din două direcții majore: Uniunea Europeană, care accelerează digitalizarea și reglementarea tehnologiei medicale, și România, care încearcă să pună ordine în organizarea serviciilor de sănătate și în modul de finanțare al sistemului.
Europa mută sănătatea în era datelor digitale
Una dintre cele mai importante noutăți este implementarea efectivă a Spațiului european al datelor privind sănătatea. Deși cadrul legal a fost adoptat anterior, 2026 este primul an în care obligațiile devin reale pentru statele membre.
Pentru pacienți, asta înseamnă acces electronic la propriile date medicale: rețete, analize, scrisori medicale și istoricul tratamentelor. Pe termen mediu, obiectivul este ca aceste informații să poată fi folosite oriunde în Uniunea Europeană, fără hârtii, copii sau traduceri improvizate.
În paralel, este creat un cadru clar pentru folosirea secundară a datelor de sănătate în cercetare și politici publice, cu accent puternic pe protecția vieții private.
Medicamente, biotehnologie și reguli mai rapide
Un alt pilon major este reforma legislației farmaceutice europene. Primele efecte se vor vedea chiar din 2026, prin accelerarea accesului la medicamente noi, reguli mai flexibile pentru generice și biosimilare și o regândire a perioadelor de exclusivitate pe piață.
Totodată, Agenția Europeană a Medicamentului va avea un rol mai activ în monitorizarea penuriilor, iar autoritățile vor avea instrumente mai bune pentru prevenirea crizelor de aprovizionare cu medicamente și dispozitive medicale.
Uniunea Europeană investește, de asemenea, în dezvoltarea industriei biotehnologice, pentru a reduce dependența de piețele externe și pentru a aduce mai rapid terapii inovatoare către pacienți.
Inteligența artificială intră sub control strict
2026 este și anul în care regulile privind inteligența artificială încep să fie aplicate serios. Sistemele de AI considerate cu risc ridicat – inclusiv cele utilizate în diagnostic medical, analiză de imagini sau chirurgie asistată – vor trebui să respecte cerințe stricte de siguranță, transparență și control.
Pentru spitale și furnizorii de tehnologie, asta înseamnă mai puține soluții improvizate și mai multă responsabilitate. Pentru pacienți, mesajul este clar: tehnologia avansează, dar cu reguli ferme.
România: mai puține legi noi, mai multă aplicare
La nivel național, 2026 nu aduce o avalanșă de legi noi, ci aplicarea celor deja adoptate. Un exemplu important este organizarea asistenței medicale în școli și universități, unde intră în vigoare reguli mai clare privind cabinetele medicale, prevenția și responsabilitățile instituționale.
În același timp, modificările fiscale din anii anteriori continuă să producă efecte. Sistemul devine mai strict în ceea ce privește statutul de asigurat, iar legătura dintre venituri și accesul la servicii medicale este urmărită mai atent.
Pentru mulți români, acest lucru se traduce printr-o atenție sporită la documente, contribuții și situația fiscală personală.
Una dintre cele mai așteptate schimbări este modernizarea platformei informatice a CNAS. Autoritățile anunță o versiune mult mai funcțională, cu acces digital la dosarul pacientului, transparență privind decontările și, în perspectivă, programări online.
În paralel, medicina de familie este reorientată financiar, cu accent pe serviciile efectiv oferite, nu doar pe numărul de pacienți înscriși. Pentru spitale, 2026 este anul-limită pentru multe investiții finanțate prin PNRR, cu presiunea de a transforma șantierele în unități medicale funcționale.
