Sari la conținut

Șase semne de alarmă că ai ficatul sufocat de grăsime

Sursa foto: India Today

Oboseală fără motiv, burtă care nu scade, pete închise pe piele? Nu sunt doar detalii estetice. Ficatul tău ar putea avea nevoie urgentă de ajutor.

Ficatul gras nu doare. Și exact asta îl face periculos. Boala progresează în tăcere, fără semnale clare, până când inflamația afectează serios funcția hepatică. Cunoscută sub numele de steatoză hepatică sau ficat gras non-alcoolic (NAFLD), afecțiunea apare tot mai des în rândul persoanelor care nu consumă alcool în exces, dar au o dietă dezechilibrată și un stil de viață sedentar.

1. Oboseală constantă, chiar și după somn

Dacă simți că te trezești deja epuizat, iar energia îți scade rapid peste zi, problema ar putea fi ficatul. Când acest organ nu mai reușește să filtreze eficient toxinele și să regleze metabolismul, întregul organism suferă. Oboseala devine cronică, iar cafeaua nu mai ajută.

Studiile publicate de ETimes Health (iunie 2025) arată că pacienții cu steatoză hepatică acuză frecvent stări de slăbiciune inexplicabilă, încă din fazele inițiale.

2. Grăsime în exces pe abdomen

Poți avea un corp relativ normal, dar o burtă proeminentă. Grăsimea abdominală, mai ales cea adunată în jurul taliei, poate indica acumularea de lipide în ficat. Această distribuție a grăsimii se asociază adesea cu rezistența la insulină – o altă problemă frecventă la cei cu NAFLD.

Medicii recomandă evaluarea compoziției corporale și reducerea perimetrului abdominal prin dietă și activitate fizică susținută.

3. Pete închise la culoare pe piele, mai ales la gât și subraț

Dacă observi zone închise la culoare pe piele, mai ales în pliurile gâtului sau axile, este posibil să suferi de acanthosis nigricans – un semn vizibil al rezistenței la insulină. Potrivit NHM India, acest semnal de pe piele apare frecvent la cei cu tulburări metabolice, printre care se află și steatoza hepatică.

Nu este o afecțiune a pielii, ci o manifestare a unui dezechilibru intern.

4. Trigliceride crescute

Valorile ridicate ale trigliceridelor, detectate în analizele de rutină, indică un risc metabolic major. Mulți pacienți cu ficat gras au și dislipidemie, iar dacă această stare se menține, inflamația hepatică se accentuează.

Un profil lipidic complet, efectuat anual, poate ajuta la depistarea timpurie a acestor modificări.

5. Creștere în greutate fără explicație sau dificultăți în slăbire

Chiar și cu o dietă decentă și un program de exerciții, persoanele cu ficat gras pot constata că nu mai reușesc să piardă kilograme. Ficatul, implicat direct în metabolizarea grăsimilor, încetinește întregul proces. Dezechilibrele hormonale agravează și mai mult lupta cu greutatea.

6. Enzime hepatice crescute în analizele de sânge

Analizele care indică valori crescute ale enzimelor hepatice (ALT și AST) sunt adesea trecute cu vederea, mai ales dacă nu există alte simptome. Însă aceste valori pot reprezenta unul dintre cele mai clare semnale de avertizare în NAFLD.

Un test banal poate salva ani de sănătate, dacă este interpretat corect.

Ficatul nu doar filtrează toxinele. Acest organ reglează metabolismul, produce proteine, ajută la digestia grăsimilor și păstrează rezervele de vitamine. Orice dezechilibru în funcționarea lui afectează tot corpul.

Cum poți preveni complicațiile

  1. Slăbește 7–10% din greutatea corporală – este suficient pentru a reduce grăsimea hepatică și inflamația.

  2. Adoptă o dietă antiinflamatoare – evită zahărul, produsele procesate și făina albă.

  3. Fă mișcare cel puțin 150 de minute pe săptămână – mers alert, înot, ciclism sau orice formă de activitate aerobă.

  4. Renunță la alcool – chiar dacă NAFLD nu e cauzată de alcool, consumul afectează suplimentar ficatul.

  5. Verifică trigliceridele și glicemia periodic.


De reținut

Ficatul gras nu se manifestă zgomotos, dar afectează profund starea de bine. Primele semne pot fi confundate ușor cu oboseala de zi cu zi sau cu micile neplăceri estetice. Tocmai de aceea, merită să le iei în serios. Cu tratament corect și schimbări simple în stilul de viață, ficatul se poate regenera.

Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel