Din cuprinsul articolului
Cei mai mulți asociază demența cu pierderile de memorie, confuzia sau dificultățile de comunicare. Însă un grup de neurologi din Marea Britanie și Europa Centrală atrage atenția că semnele timpurii ale bolii pot apărea în alte părți ale corpului – unele cu ani buni înainte ca pacientul să uite nume sau să repete povești.
Schimbările în vedere, miros, gust, atingere și echilibru pot fi primele semnale că în creier încep să apară procese degenerative.
Simptome pe care puțini le asociază cu demența
Potrivit cercetătorilor Prof. Andrea Tales (Universitatea Swansea), Dr. Emma Richards (Public Health Wales) și Prof. Jan Kremláček (Universitatea Carolină din Praga), modificările senzoriale sunt frecvent ignorate în consultul neurologic, deși apar chiar înaintea problemelor de memorie.
„Am constatat că numeroși pacienți povestesc despre astfel de schimbări cu mult timp înainte de diagnostic. Însă pentru că nu țin de memorie, sunt trecute cu vederea”, spune Dr. Richards.
Echipa propune ca aceste simptome să fie incluse în evaluările de rutină pentru depistarea precoce a demenței.
Semnale care pot trece drept “normale”
Lista semnelor precoce include:
-
vederea încețoșată sau dificultăți de orientare în spațiu
-
pierderea progresivă a mirosului
-
probleme de echilibru, mers nesigur
-
modificări ale gustului (alimentele nu mai au aromă)
-
percepții neclare ale atingerii, temperaturii sau texturilor
-
apropierea excesivă de ceilalți, din cauza pierderii conștientizării spațiale
Acestea pot apărea cu 5–10 ani înaintea afectării memoriei și pot fi confundate ușor cu semne “obișnuite” ale îmbătrânirii.
„În realitate, creierul începe să se modifice mult mai devreme decât credem. Iar primele zone afectate pot fi cele care procesează simțurile, nu amintirile”, explică Prof. Kremláček.
Pierderea mirosului, primul semn?
Un studiu prezentat la începutul anului în The Conversation de Molly Murray, specialist în demență cu debut precoce, arată că pierderea mirosului se regăsește des printre simptomele timpurii, mai ales în boala Alzheimer.
„Aproximativ o treime dintre persoanele cu Alzheimer precoce au prezentat mai întâi dificultăți de vedere sau coordonare. Abia apoi au apărut problemele de memorie”, scrie Murray.
Demența nu afectează doar memoria. Afectează întreaga viață
Conform Alzheimer’s Society, peste 944.000 de persoane trăiesc cu demență în Marea Britanie. În SUA, numărul depășește șapte milioane. În România, estimările vorbesc despre cel puțin 300.000 de cazuri, majoritatea nediagnosticate la timp.
Alzheimer’s Research UK a raportat că demența este principala cauză de deces în Regatul Unit, depășind cancerul și bolile cardiovasculare.
De ce e important să observi devreme
Deși nu există tratament care să vindece demența, un diagnostic timpuriu aduce avantaje reale:
-
simptomele pot fi gestionate mai bine
-
tratamentele existente încetinesc progresul bolii
-
familia are timp să se organizeze și să ofere sprijin
-
pacientul înțelege ce i se întâmplă și poate lua decizii în cunoștință de cauză
„Diagnosticul precoce poate schimba complet parcursul unui pacient. Iar dacă începem să luăm în serios aceste semnale senzoriale, putem câștiga timp prețios”, afirmă Dr. Richards.
Când ar trebui să ceri o evaluare
Dacă tu sau cineva apropiat începe să experimenteze:
-
dificultăți inexplicabile de echilibru
-
modificări persistente ale vederii, fără explicație oftalmologică
-
pierderea mirosului, în absența unei infecții recente
-
probleme cu gustul sau lipsa apetitului
-
senzația că “atingerile se simt altfel”
…e recomandat un consult neurologic. Nu pentru a confirma un diagnostic, ci pentru a exclude un început de afectare cognitivă.
De reținut
Demența nu începe brusc, ci se instalează treptat – uneori în tăcere. Iar corpul, prin simțuri, poate anunța ce urmează cu mult înainte ca mintea să o facă.
„Dacă învățăm să ascultăm mai atent aceste modificări, putem schimba modul în care recunoaștem și tratăm demența”, concluzionează Prof. Andrea Tales.
