Din cuprinsul articolului
Românii, dar și majoritatea firmelor din Uniunea Europeană, scapă de o povară fiscală devenită tot mai greu de justificat. Așa-numita taxă pe carbon – aplicată importurilor de produse considerate poluante – va fi restrânsă drastic începând cu 2026.
Decizia vine pe fondul unei reevaluări a eficienței Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), propus de Comisia Europeană și susținut deja de majoritatea statelor membre.
Potrivit informațiilor confirmate de Reuters, taxa nu va mai afecta decât aproximativ 10% dintre firme, adică exact cele care generează cele mai mari emisii de dioxid de carbon. Restul scapă complet de obligația de plată.
Ce înseamnă concret această modificare
Noua reglementare, discutată la nivel european și acceptată deja în linii mari de Parlamentul European, prevede că doar companiile care importă peste 50 de tone metrice anual din produse vizate – cum sunt oțelul, cimentul, aluminiul sau îngrășămintele – vor mai fi nevoite să achite taxa.
Restul firmelor, inclusiv IMM-uri și importatori ocazionali, vor fi eliminați din schemă. Pentru România, impactul este semnificativ: zeci de mii de firme care importă produse industriale nu vor mai avea nicio obligație legată de emisiile indirecte de carbon.
De ce s-a renunțat la taxă pentru majoritatea companiilor
Decizia vine după o analiză realizată de Comisia Europeană, care a arătat că 97% din emisiile vizate de CBAM provin din activitatea a doar 20% dintre firmele aflate în schemă. Așadar, un număr mare de companii erau obligate să suporte costuri administrative, fără ca impactul asupra mediului să fie semnificativ.
Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a declarat că Bruxellesul ia în calcul și o eventuală restrângere suplimentară a aplicării taxei, în funcție de eficiența noii forme a mecanismului.
Ce urmează pentru companiile care rămân în sistem
Firmele care nu scapă de taxă vor fi nevoite, începând din 2027, să achiziționeze certificate de emisii pentru produsele importate începând cu 2026. Asta înseamnă că impactul fiscal nu dispare complet, dar se va concentra pe poluatorii majori.
Aceste certificate se vor baza pe o evaluare detaliată a emisiilor asociate fiecărui produs, iar valoarea lor va fi calculată în funcție de standardele de poluare din țările de origine ale importurilor.
Cum vor fi afectați românii
Pentru majoritatea românilor, inclusiv micii antreprenori sau firmele care importă produse finite din afara UE, eliminarea taxei înseamnă o cheltuială în minus. Nu mai este necesară documentația suplimentară, raportările către autoritățile de mediu sau plata certificatelor.
Pentru consumatori, efectele ar putea fi indirecte: prețurile anumitor produse industriale ar putea rămâne mai stabile, fără să includă taxe adiționale impuse la vamă.
De ce a fost controversată această taxă
CBAM a fost conceput ca un instrument pentru combaterea așa-numitei „relocări a emisiilor de carbon” – un fenomen prin care companiile mută producția în afara Uniunii Europene, acolo unde regulile privind poluarea sunt mai permisive.
Însă aplicarea taxei s-a dovedit complexă, birocratică și greu de gestionat, mai ales pentru firmele mici. În plus, multe dintre produsele vizate aveau deja un impact redus asupra mediului, motiv pentru care sistemul era criticat pentru lipsa de eficiență reală.
Ce prevede legea europeană actualizată
-
În vigoare de la 1 ianuarie 2026
-
Se aplică doar pentru importurile care depășesc 50 tone metrice pe an
-
Afectează doar o mică parte din companiile cu emisii ridicate
-
Restul firmelor vor fi exonerate complet de taxă
-
Plata certificatului CBAM devine obligatorie din 2027
De reținut
Taxa pe carbon, gândită inițial ca un instrument de mediu, devine din 2026 un mecanism mai bine țintit, cu impact redus asupra firmelor obișnuite. Măsura ușurează povara administrativă pentru sute de mii de companii europene și elimină o sursă de costuri pentru multe firme românești. Rămâne de văzut dacă, în forma restrânsă, taxa își va atinge scopul ecologic.
