Din cuprinsul articolului
Ce îi face pe unii oameni să atingă vârsta de 100 de ani și să rămână activi, cu o rezistență uimitoare la boli? Un studiu publicat recent în revista eBioMedicine aduce un posibil răspuns: centenarii nu au un sistem imunitar „mai puternic”, ci unul mai bine organizat și mai eficient.
De obicei, odată cu trecerea anilor, sistemul nostru de apărare începe să obosească. Infecțiile durează mai mult, vaccinurile protejează mai puțin, iar procesul de vindecare devine lent. Acest fenomen, numit imunosenescență, este însoțit adesea de o inflamație cronică discretă, care crește riscul de boli cardiovasculare și cancer. Cu toate acestea, centenarii par să sfideze regulile.
De ce e special sistemul lor imunitar?
Cercetătorii au analizat probe de sânge recoltate de la persoane de peste 100 de ani, de la copiii acestora și de la adulți mai tineri, folosind tehnologii de ultimă generație capabile să „citească” fiecare celulă în parte. Rezultatele au arătat o realitate fascinantă: imunitatea centenarilor este simplificată, dar extrem de eficientă. Au mai puține celule „ajutătoare” (cele care coordonează reacțiile imune), dar în schimb păstrează și chiar amplifică celulele citotoxice, responsabile de eliminarea virusurilor și a celulelor canceroase.
Un alt detaliu important este felul în care aceste celule comunică între ele. În cazul centenarilor, „dialogul” dintre celulele T și celulele NK (natural killer) este mai puternic, ceea ce le ajută să recunoască și să neutralizeze rapid agenții patogeni. Mai mult, factorul RUNX3, implicat în dezvoltarea potențialului citotoxic, este prezent la niveluri mai ridicate, consolidând această capacitate de apărare.
Cu alte cuvinte, secretul nu stă într-o imunitate abundentă, ci într-una bine reglată. Sistemul lor se concentrează pe ceea ce contează: celule antrenate să lupte și să coopereze eficient. Această arhitectură unică ar putea explica de ce unii vârstnici rămân sănătoși chiar și după pragul centenar.
Descoperirile nu sunt doar un motiv de fascinație, ci și o promisiune pentru viitor. Ele pot inspira dezvoltarea unor vaccinuri mai eficiente pentru vârstnici, terapii împotriva cancerului care să copieze mecanismele centenarilor sau tratamente anti-îmbătrânire care să mențină „tinerețea” imunității.
Japonia, țara cu cei mai mulți centenari din lume – peste 95.000 de persoane cu vârsta de peste 100 de ani, majoritatea femei – oferă un exemplu viu al acestor fenomene. În timp ce statisticile ridică semne de întrebare legate de îmbătrânirea populației, ele oferă și un laborator natural pentru a înțelege longevitatea.
Pentru restul dintre noi, concluzia este simplă: chiar dacă genetica joacă un rol esențial, există obiceiuri care pot sprijini sănătatea sistemului imunitar. O dietă echilibrată, somnul odihnitor, activitatea fizică regulată și vaccinările la zi sunt factori care pot face diferența.
