Secretul longevității dezvăluit de marele academician Constantin Bălăceanu Stolnici la vârsta de 99 de ani. „Așa îți menții mintea ageră”

Pentru mulți, vârsta de 100 de ani pare un miracol, însă marele academician Constantin Bălăceanu Stolnici ne dezvăluie secretul longevității.

Ajuns în pragul vârstei de 100 de ani, omul de de știință, medicul neurolog, profesorul de neuropsihologie și anatomie a sistemului nervos nne dezvăluie cum trenuie să arate o rutină de îngrijire a creierului.

„Eu am intrat în al 100-lea an al vieții mele. Deci am o foarte mare experiență. Aici, la biroul meu îmi fac cursurile mele, pot să fac examene, pot să particip la diferite congrese, pot să particip la diferite manifestări culturale.

Eu mă scol la 8:00 şi intru la muncă până pe la 10:30. Pe urmă fac o sistă de o oră şi lucrez cam până la 19:00-19:30. Pe urmă mă duc la cinematograf, cum spun eu. Mă uit la filme sau am vizite.

E foarte simplu. Părinții mei au fost longevivi, bunicii şi străbunicii mei au fost longevivi, așa că avem gena aceasta și ăsta este elementul fundamental.

Și al doilea este că prin educație am dus o viață care n-a forțat biologic.

Nu am pierdut nopți, nu am consumat droguri, nu am fumat, am băut acolo ocazional și foarte rar. Am respectat orele de somn. Am respectat niște programe de igienă comportamentală fără să fac excese de zel și plus rezerva genetică, iată că am ajuns la această vârstă înaintată.

Cum putem să ne păstrăm sănătatea mintală în vremurile de astăzi?

„Eu am trecut printr-un război. Nici nu ştiţi cât poate să suporte ființa umană.

I se pare că e o catastrofă situația în care este și după câteva timp omul se găsește într-o state și mai gravă. Încă o mai suportă.

Nu acolo este problema. Problema este să existe această înțelepciune și generozitate pe care o au oamenii mari politici care să nu pună orgoliile lor personale, interesele lor strict personale înaintea necesitaților populației.

Nu au educația morală suficientă să facă față acestei crize, care este o criză artificial creată în jurul unor probleme care se puteau rezolva foarte bine prin negocieri, cu condiția ca ambele părți să înțeleagă că nu se poate face o omletă fără să se spargă oul.”

Rolul lui Dumnezeu și al credinței

„În primul rând trebuie să subliniez, ca om care m-am ocupat mult de istorie, că tot timpul au fost crize.

În fața acestor lucruri cum pot să te descurci? Întâi se găsești soluții și în al doilea lucru să cauți prin posibilitățile tale personale să recurgi și la aspectele spirituale ale lumii.

În fond ăsta este rolul religiei, pe de o parte să-ţi dezvăluie structura universului, ce este omul, cum funcționează mașina umană, dar și să-ți pui la dispoziție nişte strategii prin care să poţi face față mizeriilor, suferințelor, durerilor.

Eu cred că una din cele mai interesante strategii este să recurgi la sprijinul divinității.

Încă de când eram copil am fost educați și din punct de vedere religios, începând cu guvernantele noastre mama, tata, bunica, toți au făcut o educație religioasă.

Familia noastră a ctitorit 16 biserici și o mănăstire, deci a avut un rol pozitiv în evoluția spiritualității românești.”

„Avem un defect de educaţie. Nu este al României, este la nivel planetar”

„Avem un defect de educaţie. Nu este al României, este la nivel planetar și aș spune că nu e un defect de educaţie al populației, ci al clasei politice.

Clasa politică care ne conduce acum, și la noi în țară și majoritatea țărilor, nu este o clasă politică de calitate.

Au transformat obiectivele politicianului care sunt de a crea condițiile pentru ca viața să aibă o calitate cât mai bună pentru fiecare cetățean, au schimbat. Politicul este o profesiune de pe urma căruia politicianul nu trebuie să câștige.

Și atunci viziunea politică nu este o viziune pozitivă pentru populație, ci este o viziune pozitivă pentru conturile lor bancare și de acolo vine cea mai mare eroare: corupția la care asistăm, incompetența profesională care apare de foarte multe ori și abuzurile care se fac în detrimentul populației pentru a satisface orgoliile sau interesele unui om sau ale unui grup de oameni”, a explicat academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici într-un interviu de colecție acordat pentru Antena 3.