Sari la conținut

Semn de avertizare de demență care poate fi observat în modul în care cineva vorbește

dementa
Sursă foto: arhiva Dpctorul Zilei

Modul în care vorbiți ar putea arăta dacă aveți mai multe șanse de a face demență. Această boală devastatoare apare atunci când creierul începe să scadă și poate cauza probleme de memorie, de comportament și chiar de mișcare, în special în cazul persoanelor în vârstă, de peste 65 de ani.

Uneori este greu de spus dacă cineva are demență, deoarece semnele pot arăta ca lucruri normale care se întâmplă când îmbătrânim. Dar acum, oamenii de știință au descoperit ceva care ne-ar putea ajuta să știm dacă cineva are demență doar ascultându-l vorbind.

Un studiu a descoperit că viteza cu care vorbește o persoană ne poate oferi informații concludente despre sănătatea creierului său și șansele de a dezvolta această afecțiune, relatează Express.

Oamenii ce vorbesc într-un anumit fel, risc mărit de demență

Cercetătorii de la Universitatea din Toronto și Centrul Baycrest pentru Îngrijire Geriatrică din Canada au descoperit că viteza de vorbire ar putea fi un indiciu mai bun despre sănătatea creierului decât să dificultățile în a găsi cuvintele potrivite, ceea ce este obișnuit pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.

„Rezultatele noastre indică faptul că schimbările în viteza generală a vorbirii pot reflecta modificări ale creierului. Acest lucru sugerează că viteza de vorbire ar trebui testată ca parte a evaluărilor cognitive standard pentru a ajuta clinicienii să detecteze mai repede declinul cognitiv și să îi ajute pe adulții în vârstă să-și susțină sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânesc”, a explicat dr. Jed Meltzer, care a ajutat la studiu.

Studiul, publicat în revista Ageing, Neuropsychology and Cognition, a fost realizat pe 125 de persoane sănătoase, cu vârsta cuprinsă între 18 și 90 de ani, care au îndeplinit trei sarcini diferite.

  • Pentru una dintre aceste sarcini, fiecare persoană a trebuit să facă un joc de denumire a imaginilor în care răspundea la întrebări despre imagini, fără să acorde atenție cuvintelor care distrag atenția redate prin căști.
  • Într-un altă examinare, oamenii au trebuit să descrie două imagini complicate timp de 60 de secunde fiecare, care au fost apoi analizate de un software inteligent AI.
  • Ultima sarcină a fost alcătuită din teste obișnuite pentru a măsura abilitățile mentale care în mod normal se agravează odată cu vârsta și pot fi legate de riscurile de a face demență.

Oamenii de știință au descoperit că, deși întreruperea în timpul vorbirii și încercarea de a găsi cuvinte era legată de sănătatea creierului, legătura mai puternică era legată de cât de repede vorbeau în timpul pauzelor.

 Alte simptome ale demenței

Lupta pentru a găsi cuvinte este un semn comun al îmbătrânirii pe care mulți oameni îl vor experimenta probabil pe măsură ce îmbătrânesc. Cu toate acestea, încetinirea vorbirii ar putea fi un indicator al unei probleme cognitive mai grave, indiferent de pauze.

Aceste rezultate ar putea sprijini dezvoltarea de instrumente pentru a detecta declinul cognitiv cât mai devreme posibil, permițând medicilor să prescrie intervenții pentru a ajuta pacienții să-și mențină sau chiar să își îmbunătățească sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânesc.

NHS evidențiază diferite semne de demență, care includ probleme cu:

  • Pierderea memoriei,
  • Viteza de gândire,
  • Claritatea mentală și rapiditate,
  • Limbajul, cum ar fi folosirea incorect a cuvintelor sau probleme de vorbire,
  • Înțelegerea,
  • Judecata,
  • Dispoziția,
  • Mișcarea,
  • Dificultățile în realizarea activităților zilnice.

Pe măsură ce trece timpul, simptomele demenței tind să se agraveze. Oamenii afectați de etapele ulterioare ale acestei afecțiuni își pot pierde capacitatea de a avea grijă de ei înșiși sau de a gestiona comunicarea. Dacă bănuiți că dumneavoastră sau cineva apropiat prezintă semne de demență, este important să discutați cu medicul dumneavoastră de familie.

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel