Din cuprinsul articolului
Oamenii de știință au lansat “o alertă urgentă” cu privire la impactul prezenței unor tipuri de chimicale sintetice asupra sănătății oamenilor, asupra fertilității, dar și asupra planetei. Este vorba în special de pesticidele din agricultură, dar și de chimicale prezente peste tot, de la ambalajele alimentare și până la mănușile folosite de bucătari.
Potrivit statisticilor oficiale, majoritatea fructelor și legumelor cumpărate din supermarket sunt pline de pesticide, iar statisticile relevă că o persoană ingerează, în medie, până la 10 pesticide diferite.
Costul pentru sănătate provocat de ftalați, bisfenoli, pesticide și „substanțele chimice veșnice” din categoria PFAS se ridică la până la 2,2 trilioane de dolari pe an – o sumă comparabilă cu profiturile obținute de cele mai mari 100 de companii listate la nivel mondial, potrivit raportului publicat miercuri, scrie The Guardian.
Autorii susțin că majoritatea daunelor aduse ecosistemelor nici măcar nu sunt evaluate financiar, însă chiar și o estimare restrânsă a impactului ecologic – ținând cont de pierderile agricole și de costurile conformării la standardele de siguranță privind PFAS și pesticidele în apă – indică un cost suplimentar de 640 de miliarde de dolari.
În esență, raportul evaluează patru grupe mari de substanțe chimice sintetice (care nu există natural) din sistemul alimentar, cu trei tipuri de impact asupra omenirii – boli (în special cancer), infertilitate pe termen lung și impact asupra mediului.
Pericolul pesticidelor
Raportul evaluează impactul a patru familii de substanțe sintetice omniprezente în producția alimentară globală. Ftalații și bisfenolii sunt aditivi folosiți în plastic, întâlniți în ambalaje alimentare și în mănușile de unică folosință utilizate în pregătirea alimentelor.
Pesticidele stau la baza agriculturii industriale: marile exploatații monoculturale pulverizează mii de litri pe culturi pentru eliminarea buruienilor și insectelor, iar multe culturi sunt tratate și după recoltare pentru a-și păstra prospețimea.
PFAS sunt folosite în materiale care intră în contact cu alimentele, precum hârtia rezistentă la grăsimi, ambalajele pentru floricele sau cutiile pentru înghețată. Aceste substanțe s-au acumulat însă atât de mult în mediu încât ajung în alimente prin aer, sol și apă contaminată.
Toate sunt asociate cu efecte nocive, inclusiv dereglări ale sistemului endocrin (hormonal), cancer, malformații congenitale, afectarea intelectuală și obezitate.
Consecințe demografice catastrofale!
Raportul avertizează, în context, asupra consecințelor demografice: dacă expunerea la disruptori endocrini precum bisfenolii și ftalații se menține la nivelurile actuale, între 2025 și 2100 ar putea exista cu 200 până la 700 de milioane de nașteri mai puține.
Raportul este rezultatul muncii a zeci de oameni de știință din organizații precum Institute of Preventive Health, Center for Environmental Health, ChemSec, precum și din mai multe universități din SUA și Marea Britanie, inclusiv University of Sussex și Duke University, potrivit sursei citate de adevarul.ro.
Proiectul a fost coordonat de un nucleu de cercetători din cadrul Systemiq, o companie care investește în inițiative ce urmăresc atingerea obiectivelor ONU de dezvoltare sustenabilă și a Acordului de la Paris privind clima.
Autorii au explicat că s-au concentrat asupra celor patru tipuri de substanțe chimice deoarece „sunt printre cele mai răspândite și cel mai bine studiate la nivel mondial, cu dovezi solide privind daunele asupra sănătății umane și a mediului”.
Unul dintre cercetători, Philip Landrigan, pediatru și profesor de sănătate publică globală la Boston College, a numit raportul „un semnal de alarmă”. „Lumea trebuie cu adevărat să se trezească și să facă ceva în privința poluării chimice. Aș spune că problema poluării chimice este la fel de gravă ca cea a schimbărilor climatice.”
Poluarea chimică, un pericol tot mai mare
Expunerea oamenilor și a ecosistemelor la substanțe chimice sintetice a explodat după al Doilea Război Mondial: producția chimică a crescut de peste 200 de ori din anii 1950, iar peste 350.000 de substanțe sintetice sunt acum prezente pe piața globală.
În urmă cu trei ani, cercetătorii de la Stockholm Resilience Centre au concluzionat că poluarea chimică a depășit o „limită planetară” – momentul în care modificările provocate de oameni împing Pământul în afara stabilității climatice din ultimii 10.000 de ani, interval în care s-a dezvoltat civilizația modernă.
Spre deosebire de medicamente, aproape că nu există mecanisme de siguranță pentru testarea substanțelor chimice industriale înainte de punerea lor în circulație și foarte puține sisteme de monitorizare a efectelor acestora ulterior. Unele s-au dovedit a fi extrem de toxice pentru oameni, animale și ecosisteme, lăsând guvernelor sarcina de a plăti nota de plată.
