Din cuprinsul articolului
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în Europa și în România, iar în spatele celor mai multe infarcturi și accidente vasculare cerebrale se află o afecțiune care evoluează ani la rând fără simptome clare.
Ateroscleroza, procesul prin care plăcile de grăsime se depun pe pereții arterelor, poate fi prezentă mult timp înainte ca organismul să dea semnale de alarmă. Tocmai de aceea, medicii atrag atenția că depistarea timpurie face diferența între prevenție și o urgență medicală.
Potrivit World Health Organization, bolile cardiovasculare provoacă anual aproximativ 17,9 milioane de decese la nivel mondial, iar patru din cinci sunt cauzate de infarct sau accident vascular cerebral. În România, statisticile plasează bolile de inimă constant pe primul loc în topul cauzelor de mortalitate.
Ce este, de fapt, ateroscleroza
Ateroscleroza este o boală cronică în care arterele se îngustează și se rigidizează din cauza acumulării de plăci formate din colesterol, grăsimi, calciu și alte substanțe din sânge. Procesul începe adesea prin deteriorarea stratului interior al arterei, ceea ce declanșează o reacție inflamatorie. În timp, depozitele cresc, reduc fluxul de sânge și pot ajunge să blocheze complet vasul.
„Este o afecțiune progresivă, care la început nu provoacă simptome. De multe ori, primele manifestări apar abia când pagubele sunt deja importante”, explică Saurabh Juneja, medic cardiolog și director de departament într-un spital multispecialitate.
De ce este numită un „ucigaș tăcut”
Pericolul major al aterosclerozei este evoluția sa lentă și aproape invizibilă. O persoană poate trăi zeci de ani cu artere tot mai îngustate, fără dureri sau semne evidente. În multe cazuri, boala iese la iveală abia în momentul unui infarct sau al unui accident vascular cerebral.
Blocarea progresivă a arterelor limitează oxigenul și nutrienții care ajung la inimă, creier sau alte organe vitale. Atunci când o placă se rupe brusc, se poate forma un cheag care oprește complet circulația, declanșând o urgență majoră.
Cine este cel mai expus riscului
Medicii subliniază că anumite categorii de persoane au un risc mult mai mare de a dezvolta ateroscleroză. Printre principalii factori de risc se numără tensiunea arterială crescută, colesterolul ridicat în special LDL, fumatul, diabetul și obezitatea. Sedentarismul și alimentația bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans și sare accelerează procesul.
Vârsta joacă și ea un rol important. Riscul crește semnificativ după 45 de ani la bărbați și după 55 de ani la femei. Istoricul familial de infarct sau accident vascular la vârste tinere sugerează o predispoziție genetică, iar anumite boli inflamatorii cronice pot agrava evoluția.
Semnele subtile care pot apărea
În stadiile incipiente, ateroscleroza nu provoacă simptome. Pe măsură ce arterele se îngustează, pot apărea însă indicii discrete, ușor de trecut cu vederea. Oboseala neobișnuită, durerea în piept la efort, senzația de presiune sau disconfort în piept, amețelile sau dificultățile de respirație pot indica o problemă de circulație.
În cazul arterelor care alimentează creierul, pot apărea episoade scurte de vedere încețoșată, slăbiciune la nivelul membrelor sau dificultăți de vorbire. Chiar și atunci, mulți pacienți le ignoră sau le pun pe seama stresului.
Analizele care pot depista problema din timp
Pentru că boala este adesea asimptomatică, medicii recomandă evaluări periodice, mai ales după 40 de ani sau în prezența factorilor de risc. Printre investigațiile utile se numără analizele de sânge pentru colesterol, glicemie și markerii inflamației, precum proteina C reactivă.
Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale ajută la identificarea hipertensiunii, unul dintre principalii acceleratori ai aterosclerozei. Testul indice gleznă braț compară tensiunea de la nivelul gleznei cu cea de la braț și poate indica îngustarea arterelor periferice.
Ecografia carotidiană permite vizualizarea plăcilor de aterom din arterele gâtului, iar scorul de calciu coronarian, realizat prin tomografie, arată cantitatea de calciu depusă în arterele inimii. Testele de efort sau ecocardiografia de stres pot scoate la iveală blocaje care nu sunt evidente în repaus.
Ce înseamnă prevenția în viața reală
Specialiștii atrag atenția că ateroscleroza nu este inevitabilă. Renunțarea la fumat, controlul tensiunii și al colesterolului, menținerea unei greutăți sănătoase și mișcarea regulată pot încetini sau chiar opri progresia bolii. Alimentația bazată pe legume, fructe, pește, cereale integrale și grăsimi sănătoase reduce riscul cardiovascular pe termen lung.
În România, unde controalele preventive sunt adesea amânate, medicii insistă asupra importanței evaluărilor periodice. Ateroscleroza poate fi depistată înainte să devină o urgență, dar doar dacă este căutată activ.
