Din cuprinsul articolului
Un semn timpuriu al demenței ar putea fi observat chiar în modul în care o persoană conduce, potrivit unui nou studiu publicat recent. Cercetătorii au descoperit că anumite modificări ale obiceiurilor zilnice de condus pot indica un declin cognitiv înainte de apariția simptomelor evidente.
Ce schimbări apar în comportamentul șoferilor cu deficit cognitiv
Studiul, publicat în revista Neurology, arată că persoanele cu tulburare cognitivă ușoară (MCI – Mild Cognitive Impairment) tind să facă mai puține deplasări cu mașina, să evite traseele noi și să nu mai conducă pe timp de noapte. În mod interesant, acestea depășesc mai rar viteza legală, însă sunt mai predispuse să ia curbele prea rapid.
Tulburarea cognitivă ușoară este adesea considerată o etapă de tranziție între îmbătrânirea normală și demență, inclusiv boala Alzheimer.
Cum a fost realizată cercetarea
La studiu au participat 298 de persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani. Toți participanții au trecut printr-o evaluare cognitivă la începutul cercetării și apoi anual, pe o perioadă de 40 de luni. La debutul studiului, 56 dintre participanți aveau tulburare cognitivă ușoară, iar 242 prezentau o funcție cognitivă considerată normală.
Pentru a analiza comportamentul la volan, cercetătorii au utilizat un dispozitiv de monitorizare bazat pe GPS, instalat în mașinile participanților. Acesta a colectat date legate de numărul de deplasări, momentul zilei în care aveau loc, distanța parcursă, destinațiile alese, precum și frecvența episoadelor de viteză excesivă, frânare bruscă sau viraje strânse.
Diferențe clare între șoferii sănătoși și cei cu MCI
Pe parcursul perioadei de urmărire, adulții în vârstă cu tulburare cognitivă ușoară au făcut semnificativ mai puține drumuri, în special pe timp de noapte, comparativ cu cei fără probleme cognitive. De asemenea, au evitat deplasările lungi și mediile necunoscute sau imprevizibile, preferând traseele familiare.
Un alt aspect important observat de cercetători a fost creșterea frecvenței virajelor luate prea rapid în rândul persoanelor cu MCI. Specialiștii spun că unele schimbări, precum evitarea drumurilor lungi sau a zonelor noi, pot reprezenta strategii de adaptare prin care șoferii încearcă să compenseze scăderea abilităților de conducere. În schimb, virajele periculoase pot reflecta o deteriorare reală a performanței la volan.
Modelele de condus pot prezice declinul cognitiv
Cercetătorii au analizat apoi dacă tiparele de condus pot prezice statutul cognitiv al participanților. Rezultatele au fost surprinzătoare: doar pe baza datelor legate de condus, echipa a reușit să distingă cu un nivel ridicat de acuratețe persoanele cu tulburare cognitivă ușoară de cele fără probleme cognitive.
Mai mult, modelul bazat pe comportamentul la volan s-a dovedit mai precis decât modelele care foloseau teste cognitive clasice, sexul, vârsta, rasa, nivelul de educație sau predispoziția genetică.
Ce spun autorii studiului
Autorii cercetării susțin că datele digitale colectate din activitatea de condus ar putea deveni un instrument valoros pentru identificarea timpurie a declinului cognitiv.
„Rezultatele noastre sugerează că biomarkerii digitali legați de condus au un potențial important pentru detectarea precoce a tulburărilor cognitive și ar putea îmbunătăți metodele existente de evaluare a capacității de a conduce în siguranță la adulții în vârstă”, au scris cercetătorii.
Aceștia subliniază că viitoarele studii ar trebui să analizeze modul în care aceste tipare evoluează de la o cogniție normală la MCI și apoi la demență, să testeze validitatea lor în populații diverse și să exploreze intervenții care să prelungească perioada de condus sigur, prin educație și suport personalizat.
Totodată, ei atrag atenția asupra importanței respectării standardelor etice privind autonomia personală, confidențialitatea datelor și luarea deciziilor informate.
Legătura dintre demență și dificultățile de condus
Alți experți au semnalat anterior legătura dintre demență și schimbările apărute la volan. Potrivit Alzheimer’s Association, persoanele cu demență pot avea dificultăți legate de orientarea spațială și percepția culorilor, ceea ce face condusul mult mai dificil.
„Unele persoane care trăiesc cu Alzheimer sau alte forme de demență pot experimenta modificări ale vederii. Acest lucru poate duce la probleme de echilibru sau dificultăți în citirea semnelor”, precizează organizația.
Specialiștii mai arată că pot apărea probleme în aprecierea distanțelor și a contrastului, factori esențiali pentru siguranța rutieră.
Când trebuie să renunțe o persoană cu demență la condus
Aproape un milion de oameni din Marea Britanie trăiesc în prezent cu demență, iar aproximativ una din trei persoane diagnosticate continuă să conducă. Alzheimer’s Society avertizează însă că, pe măsură ce boala progresează, abilitățile necesare pentru condusul în siguranță se deteriorează inevitabil.
Organizația subliniază că toate persoanele cu demență vor ajunge, la un moment dat, să nu mai poată conduce în siguranță, deși ritmul acestui declin diferă de la caz la caz. În majoritatea situațiilor, șoferii cu boala Alzheimer sunt nevoiți să renunțe la condus în stadiul mediu al bolii, iar în anumite tipuri de demență acest moment poate surveni chiar mai devreme.
