Din cuprinsul articolului
Un nou studiu amplu sugerează că inima începe să trimită semnale de avertizare cu până la 12 ani înainte de un infarct sau alt eveniment cardiovascular major. Problema este că unul dintre cele mai importante semne trece aproape întotdeauna neobservat.
Nu este vorba despre dureri în piept sau dificultăți de respirație, simptomele clasice asociate cu atacul de cord. Semnalul apare mult mai devreme și este mult mai subtil: scăderea treptată a rezistenței fizice.
Mulți oameni observă că obosesc mai repede sau că fac mai puțină mișcare decât înainte, dar pun schimbarea pe seama înaintării în vârstă sau a stresului cotidian. Datele științifice arată însă că această modificare poate reflecta procese cardiovasculare care evoluează lent în organism.
„Oboseala inexplicabilă, care nu se atenuează prin odihnă, poate precede infarctul cu 3-5 zile. Nu doare, nu deranjează, dar schimbă ceva în ritmul obișnuit al vieții”, a explicat dr. Shalini Dixit, cardiolog, într-un interviu publicat în Harvard Health Blog.
„Oboseala e un simptom asupra căruia eu insist pentru că mulți spun că e normal să obosească și dau vina pe poluare, pe îmbătrânire. Însă nu e normal să nu poți urca trei etaje la 40 sau 50 de ani”, a atras atenția și dr. Lucian Dorobanțu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.
Studiul care a urmărit sănătatea inimii timp de aproape patru decenii
Descoperirea provine din analiza datelor colectate în cadrul CARDIA (Coronary Artery Risk Development in Young Adults), unul dintre cele mai longevive proiecte de cercetare privind sănătatea cardiovasculară.
Programul a început în 1985 și a urmărit mii de participanți de-a lungul mai multor decenii pentru a înțelege modul în care stilul de viață influențează riscul de boli de inimă.
Cercetătorii au observat un tipar clar:
-
activitatea fizică de intensitate moderată sau mare începe să scadă constant cu aproximativ 12 ani înainte de diagnosticarea unei boli cardiovasculare
-
în ultimii doi ani înainte de infarct, această scădere devine mult mai accentuată.
Activitățile analizate au inclus mersul alert, alergarea, ciclismul și înotul, exerciții care reflectă capacitatea reală a organismului de a susține efort.
De ce scăderea rezistenței fizice este un semnal de alarmă
Potrivit cardiologului Dr. Sudhir Kumar, de la Apollo Hospitals Hyderabad, schimbarea este frecvent interpretată greșit.
„Mulți oameni cred că oboseala mai rapidă sau reducerea activității fizice este pur și simplu un efect al îmbătrânirii. În realitate, dacă observi această scădere din timp, ai o fereastră foarte mare pentru prevenție și intervenție”, explică medicul.
Reducerea activității fizice nu este doar o consecință a problemelor cardiace, ci poate accelera evoluția lor prin mai multe mecanisme biologice.
Ce se întâmplă în corp atunci când scade rezistența la efort
Specialiștii spun că sedentarismul sau reducerea treptată a mișcării afectează sistemul cardiovascular prin mai multe procese.
Scade capacitatea aerobă a organismului
Inima pompează sângele mai puțin eficient, iar mușchii primesc mai puțin oxigen în timpul efortului.
Se accelerează deteriorarea vaselor de sânge
Arterele pot deveni mai rigide, iar riscul formării plăcilor de aterom crește.
Apar tulburări metabolice
Scăderea mișcării favorizează creșterea în greutate, rezistența la insulină și creșterea colesterolului.
Crește inflamația cronică
Inflamația persistentă afectează sănătatea vaselor și poate contribui la instabilitatea plăcilor de aterom.
Aceste procese evoluează lent, uneori timp de un deceniu sau mai mult, motiv pentru care semnele pot trece neobservate.
Cine este mai expus riscului cardiovascular
În general, riscul de infarct crește la persoanele care au:
-
hipertensiune arterială
-
colesterol crescut
-
diabet
-
obezitate
-
istoric familial de boli cardiovasculare
-
stil de viață sedentar.
Cum îți poți da seama că rezistența fizică scade periculos
Medicii recomandă să fii atent la schimbările care apar în timp, nu doar la performanța dintr-o zi.
Întrebări simple pot oferi indicii importante:
-
Îți este mai greu să urci scările decât acum doi sau trei ani?
-
Obosești mai repede în timpul activităților zilnice?
-
Ai redus durata sau frecvența exercițiilor fără un motiv clar?
-
Evitarea efortului a devenit o obișnuință?
Un răspuns afirmativ la aceste întrebări nu înseamnă automat boală cardiacă, însă specialiștii spun că merită discutat cu medicul.
Evaluarea poate include:
-
măsurarea tensiunii arteriale
-
analize de sânge pentru colesterol și glicemie
-
evaluarea riscului cardiovascular global
-
test de efort.
Ce recomandă cardiologii pentru prevenirea infarctului
Societățile medicale internaționale recomandă un nivel minim de activitate fizică pentru menținerea sănătății inimii.
Specialiștii sugerează:
-
150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau
-
75 de minute de activitate viguroasă.
Exercițiile pot fi împărțite în sesiuni scurte, de exemplu 30 de minute de mers alert de cinci ori pe săptămână.
Activitățile care pot menține sănătatea cardiovasculară includ:
-
mersul rapid
-
înotul
-
ciclismul
-
dansul
-
urcatul scărilor.
Integrarea mișcării în rutina zilnică – mersul pe jos la serviciu, pauze active sau activități în aer liber – poate face diferența pe termen lung.
Cum îți poți monitoriza evoluția fizică
Tehnologia modernă oferă metode simple pentru a observa schimbările în nivelul de activitate.
Printre cele mai utile instrumente se numără:
Dispozitivele purtabile
Brățările fitness sau ceasurile inteligente pot urmări numărul de pași, ritmul cardiac și nivelul de activitate.
Aplicațiile pentru smartphone
Acestea pot calcula minutele active și pot crea rapoarte săptămânale.
Jurnalul de activitate
O metodă simplă este notarea periodică a exercițiilor și a nivelului de energie.
Discuțiile regulate cu medicul despre schimbările observate pot ajuta la identificarea timpurie a problemelor cardiovasculare.
