Din cuprinsul articolului
Un gest repetitiv al mâinilor, adesea trecut cu vederea, poate semnala evoluția demenței. Specialiștii avertizează că unele persoane aflate în stadii mai avansate ale bolii pot manifesta un comportament constant de frământare a mâinilor sau de agitație, un semn care reflectă neliniștea sau disconfortul.
Potrivit informațiilor publicate de Alzheimer’s Society, acest tip de comportament apare frecvent în etapele mai avansate ale demenței și poate indica faptul că persoana are nevoie de sprijin suplimentar sau că se confruntă cu o nevoie neacoperită.
Un gest repetitiv care poate trăda neliniștea
Frământarea constantă a mâinilor – descrisă ca un gest repetitiv sau nervos – poate reflecta starea de agitație sau neliniște pe care o resimt unele persoane cu demență.
Pe lângă acest comportament, pacienții pot manifesta și alte mișcări repetitive, precum:
-
tragerea de haine
-
manipularea obiectelor sau a pielii
-
mersul continuu prin cameră
-
agitație fără un motiv aparent
Specialiștii spun că aceste reacții pot avea mai multe cauze, inclusiv durere, disconfort, anxietate sau nevoia de mișcare.
Cât de răspândită este demența
Demența este un sindrom care afectează memoria, gândirea și comportamentul. Boala apare mai frecvent după vârsta de 65 de ani, dar poate apărea și mai devreme.
La nivel global, numărul cazurilor depășește 55 de milioane, conform datelor publicate de World Health Organization.
Creșterea speranței de viață face ca numărul persoanelor diagnosticate cu demență să fie în creștere în multe țări.
De ce apare agitația la persoanele cu demență
Schimbările de comportament sunt frecvente în etapele avansate ale bolii. Pe măsură ce creierul este afectat, pacienții pot avea dificultăți în a înțelege mediul din jur sau în a-și exprima nevoile.
Agitația sau neliniștea pot apărea din mai multe motive:
-
durere sau disconfort fizic
-
nevoia de a merge la toaletă
-
lipsa activității sau plictiseala
-
medii zgomotoase sau aglomerate
-
temperatură sau lumină neplăcută
În unele cazuri, aceste comportamente reflectă activități pe care persoana le făcea în trecut, mai ales dacă profesia implica mișcare sau activitate fizică.
Alte schimbări de comportament care pot apărea
Pe lângă frământarea mâinilor, specialiștii spun că persoanele cu demență pot manifesta și alte comportamente care pot fi greu de interpretat de către familie.
Printre acestea se numără:
-
agresivitate sau iritabilitate
-
anxietate și agitație
-
halucinații sau idei delirante
-
repetarea acelorași întrebări
-
confuzie accentuată seara, fenomen cunoscut drept „sundowning”
Aceste schimbări pot apărea treptat și pot varia de la o persoană la alta.
Simptomele clasice ale demenței
Majoritatea oamenilor asociază demența cu pierderea memoriei, însă boala afectează mai multe funcții cognitive.
Simptomele frecvente includ:
-
probleme de concentrare
-
dificultăți în realizarea activităților cotidiene
-
probleme în găsirea cuvintelor potrivite
-
confuzie privind timpul sau locul
-
schimbări de dispoziție
De multe ori, aceste semne sunt confundate cu procesul normal de îmbătrânire, ceea ce poate întârzia diagnosticul.
Cum poate fi gestionată agitația
Specialiștii recomandă ca familia sau îngrijitorii să încerce mai întâi să identifice cauza comportamentului.
Organizația Alzheimer’s Society sugerează câteva măsuri simple care pot reduce neliniștea:
-
verificarea stării de sănătate și a tratamentelor
-
controale regulate ale vederii și auzului
-
reducerea zgomotelor sau a stimulilor excesivi din mediul înconjurător
-
implicarea persoanei în activități simple
Unele activități pot avea efect calmant, cum ar fi:
-
masajul mâinilor
-
ascultarea muzicii preferate
-
manipularea unor obiecte familiare, precum fotografii sau bijuterii
-
folosirea unei „cutii cu amintiri” care conține obiecte personale
De asemenea, este important ca persoana să fie confortabilă și să nu fie flămândă, însetată sau expusă la frig.
De ce este importantă recunoașterea acestor semne
Specialiștii spun că schimbările subtile de comportament pot fi uneori primul semnal că boala evoluează sau că pacientul are nevoie de sprijin suplimentar.
Identificarea timpurie a acestor semne poate ajuta familia și medicii să adapteze îngrijirea și mediul în care trăiește persoana afectată.
Deși demența nu poate fi vindecată în prezent, intervențiile adecvate pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților și a celor care îi îngrijesc.
