Din cuprinsul articolului
La începutul fiecărui an, pe 01 ianuarie, avem cinstea de a îl sărbători pe Sfântul Vasile cel Mare, un sfânt extrem de îndrăgit pe meleagurile noastre și unul dintre cei trei arhiepiscopi importanți ai Bisericii Ortodoxe Răsăritene. Acesta mai este pomenit și în ziua de 30 ianuarie cu ocazia Sărbătorii Sfinților 3 Ierarhi (Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur), dar ziua de 1 ianuarie îi este dedicată în întregime Sfântului Vasile cel Mare și cinstită ca atare.
Cine a fost Sfântul Vasile cel Mare?
Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadochiei din părinţi credincioşi şi înstăriţi și a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. A fost cel care a pus bazele vieții monahale, călătorind în Siria, Palestina, Egipt și Mesopotamia pentru a se instrui în viața ascetică (o viață dusă în rugăciune, contemplație și îndreptarea gândurilor către Dumnezeu).
Etimologia cuvântului Vasile este de proveniență greacă, din grecescul “basileios” care se trage din “basileos”, însemnând “rege”, “bazileu”, “împărat”. Aceasta denotă un nume special ce subliniază noblețea și componenta regală
Sfântul Vasile era cunoscut și îndrăgit și pentru faptele sale bune și de caritate, pentru milostenia, dragostea și atenția îndreptată asupra celor săraci și oprimați. Acesta a întemeiat biserici și a construit aziluri și spitale, o leprozerie și un așezământ pentru recuperarea prostituatelor.
A murit în ziua de 1 ianuarie a anului 379, când încă nu împlinise 50 de ani, intrând în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare. La înmormântarea sa participă un mare număr de creştini, evrei, păgâni, localnici şi străini, ca dovadă a popularităţii sale.
Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Vasile cel Mare
Ziua de 1 ianuarie este dedicată obiceiurilor rituale a sănătății, belșugului și bunăstării, sorcovei, colindelor, semănatului, plugușorului și bineînțeles, colindatul cu Vasilică.
Sorcova
Sorcova este un obicei popular românesc, ce are loc pe data de 01 ianuarie și este specific mai mult copiilor. Aceștia poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Se colindă din casă în casă, și, în timpul cântecului, se bate cu sorcova de trei ori umărul persoanei pe care o colinzi, pentru a aduce noroc şi sănătate în noul an.
Semănatul
Obicei agrar de Anul Nou, care se practică în Moldova, Muntenia și parte din Oltenia, constă în interpretarea unor colinde pentru noul an. Colindătorii aruncă în casa gazdei semințe de cereale, semn al belșugului recoltelor, fertilitate și sănătate pentru anul ce vine, potrivit Condoleanțe.
Colindatul cu Vasilică
Colindul cu Vasilică de Sfântul Vasile cuprinde urări de belşug şi an bun din partea unor băieți tineri care vin la gazde cu o căpăţână de porc ce are menirea de a prevesti un an bogat, precum porcul îngrășat. La finalul colindului, gospodarii oferă tinerilor veniţi cu Vasilică bani, vin şi carne.
Obiceiul Dezlegării Anului
Grupuri mici sau cete de feciori dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei. De asemenea, feciorii dezleagă cununiile cu un descântec:
„Slobozim câşlegiile
Să mărităm fetele
Umblaţi, feciori,
Să fie peţitori”.
Alte obiceiuri și superstiții de Sfântul Vasile cel Mare:
- Dacă dai de pomană și faci fapte bune în această zi, Sfântul Vasile își va întoarce fața către tine și vei avea noroc.
- Pentru a fi curat și sănătos tot anul, spală-te de dimineață pe față și șterge-te cu un prosop curat în care ai pus în prealabil un ban de aur sau argint.
- Dacă prima persoană care intră în casă în noul an este bărbat, vei avea noroc.
- Se obișnuiește să se fiarbă în oală un cap de porc pentru a aduce belșug și spor tot anul.
- Tot de Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.
- Se zice că este bine să bei mult vin de Sfântul Vasile, pentru că vei avea sânge în obraz tot timpul anului.
- Cum va fi ziua de Anul Nou, tot așa va fi și anul: bun sau rău.
- Dacă în ziua de Anul Nou e ger mare şi dacă pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi bun şi vor fi multe cununii.
- Dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului.
- În ziua de Sfântului Vasile cel Mare e bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul.
- Nu dormi de Sfântul Vasile, altfel riști să fii leneș tot anul.
- Tot la ţară, fetele nemăritate obişnuiesc să construiască punţi din două crenguţe de măr dulce, de care leagă busuioc, o pară de argint cu fir de aţă roşu, un inel, o batistă şi un şir de mărgele, pentru vedea cum va fi alesul. Astfel, dacă puntea este plină de brumă, fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.
- Dacă musafirii care vin în vizită de Sfântul Vasile sunt săraci, sărac îți va fi anul, dacă sunt bogați atunci anul va fi un an îmbelșugat.
- Bătrânii spun că ești norocos dacă strănuți în seara de 1 ianuarie. Alții ziceau că cei care nu strănută cu această ocazie, anul ce va veni nu va fi foarte bun pentru ei. Capul familiei trebuia să-i dea bani celui care strănuta, astfel are și el noroc.
- Tradiția populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate și de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-și pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul: „Atunci să te păzești să nu te superi, să nu te sfădești, să fii vesel și tot anul așa vei fi”.
