Din cuprinsul articolului
În credința creștină, Arhanghelul Gavriil este vestitorul marilor minuni. El a fost trimis la Fecioara Maria pentru a-i aduce vestea Nașterii Domnului și tot el i-a anunțat pe Ioachim și Ana că vor deveni părinții Maicii Domnului.
Arhanghelul Mihail este simbolul dreptății, al luptei împotriva răului și al biruinței luminii asupra întunericului. El este adesea reprezentat cu o sabie, ca semn al protecției și al puterii divine. În tradiția populară, Mihail veghează bolnavii: dacă stă la capul lor, se crede că sufletul este pregătit să plece, iar dacă se află la picioare, bolnavul va trăi mai departe.
Sărbătoarea mai este numită și „Vara Arhanghelilor”, pentru că, potrivit tradiției, ziua este senină și caldă, chiar dacă iarna se apropie.
Tradiții și obiceiuri respectate pe 8 noiembrie
În satele românești, ziua Arhanghelilor este cinstită cu slujbe, aprinderea lumânărilor și rugăciune pentru sănătate, liniște în casă și belșug în familie.
Tot acum au loc pomenirile pentru cei adormiți, cunoscute sub numele de „Moșii de Arhangheli”, când se dau de pomană colaci, vin, lumânări și vase cu mâncare.
În zonele de munte s-a păstrat un ritual vechi de sute de ani. Ciobanii pregătesc „turta arieților”, o turtă mare din mălai, pe care o aruncă în dimineața de 8 noiembrie în țarcul oilor. Dacă turta cade cu fața în sus, primăvara va aduce miei mulți și belșug; dacă se întoarce cu fața în jos, ciobanii se tem de pagube și vremuri grele.
În unele regiuni, finii merg în vizită la nași și duc colaci ca semn de respect și binecuvântare.
Tradiția spune clar: nu se lucrează. Munca în această zi este considerată un mare păcat și aduce pedeapsă la vremea morții, notează CreștinOrtodox.
Nu se spală, nu se coase, nu se mătură și nu se fac treburi grele în gospodărie. Oamenii trebuie să meargă la biserică, să aprindă lumânări și să se roage.
De asemenea, nu este bine să se certe cineva sau să se rostească vorbe urâte – se spune că Arhanghelii deschid cărțile destinului, iar conflictele atrag necazuri pe termen lung.
Superstiții și credințe populare
Credințele românești îl prezintă pe Arhanghelul Mihail ca un apărător puternic al lumii. Se spune că ține în frâu ciuma și bolile, se luptă cu diavolii și apără soarele și luna de forțele întunericului. Tot el îl însoțește pe Sfântul Ilie atunci când tună și trăsnește, iar unii bătrâni spun că grindina e „orânduită cu tunul” chiar de Arhanghel.
În Bucovina, oamenii cred că Arhanghelii ard păcatele sufletelor și curăță conștiința celor care postesc și se roagă în această zi.
Lumânarea aprinsă de Arhangheli este considerată „lumina de veci”, iar cine moare fără lumânare rătăcește drumul spre lumea cealaltă. De aceea, se aprind lumânări în numele celor vii, dar și al celor care au murit „fără lumânare”.
Cea mai puternică rugăciune de Sf. Mihail și Gavril
„Sfinte și mare Arhanghele al lui Dumnezeu, Mihaile, care cel dintâi între îngeri stai dinaintea Treimii celei negrăite, sprijinul și păzitorul neamului omenesc, care ai zdrobit în Ceruri cu oștile tale capul prea-trufașului diavol și rușinezi pururea pe pământ răutatea și viclenia lui, la tine alergăm cu credință și ne rugăm ție cu dragoste: fii pavăza nestricată și coif tare Sfintei Biserici și neamului nostru dreptcredincios, păzindu-ne cu spada ta purtătoare de fulgere de toți vrăjmașii văzuți și nevăzuți.
Nu ne lăsa pe noi, o, Arhanghele al lui Dumnezeu, fără ajutorul și ocrotirea ta, pe cei ce lăudam astăzi sfântul tău nume. Iată că, deși mult gresiți suntem, nu voim să pierim întru fărădelegile noastre, ci să ne întoarcem la Domnul, ca să ne călăuzească spre lucruri bune. Luminează mințile noastre cu lumina feței lui Dumnezeu, care strălucește totdeauna pe fruntea ta ca un fulger la arătare, ca să putem pricepe care este voia lui Dumnezeu, bună și desăvârșită, în ceea ce ne privește, și să cunoaștem toate câte se cuvine nouă să le facem și câte să le trecem cu vederea și să le părăsim. Întărește-ne cu harul Domnului voința slabă și dorirea lipsită de vlagă, că întărindu-ne în legea Domnului, să încetăm a ne mai primejdui cu cugetele pământești și cu poftele trupești, aplecându-ne, după asemănarea copiilor lipsiți de minte, către frumusețile degrabă pieritoare ale lumii acesteia și uitând în chip nesăbuit cele veșnice și cerești de dragul celor stricăcioase și pământești.
Mai presus de toate acestea, cere de Sus pentru noi duhul adevăratei pocăințe, întristarea cea nefățarnică după Dumnezeu și zdrobirea pentru păcatele noastre, ca zilele ce ne-au mai rămas din această viață trecătoare să le cheltuim nu spre plăcerea simțurilor și hrănirea patimilor noastre, ci întru îndreptarea cu lacrimi de credință și zdrobire a inimii, cu nevoințele curăției și cu bineplăcutele fapte ale milostivirii.
Iar când se va apropia ceasul sfârșitului nostru, al slobozirii din legăturile acestui trup pieritor, nu ne lasă pe noi, Arhanghele al lui Dumnezeu, fără de apărare împotriva duhurilor răutății care sunt în văzduhuri și obișnuiesc a împiedica urcușul sufletului omenesc la cele de Sus, ca păziți fiind prin tine, fără mpiedicare să ajungem în sălașurile prea-slăvite ale Raiului, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.
Și învrednicindu-ne a vedea prealuminatul chip al Preabunului nostru Domn și Stăpân, și căzând cu lacrimi la picioarele Lui, cuprinși de bucurie și umilin a sa strigăm: slava Ție, Preaiubitul nostru Mântuitor, Care pentru preamultă dragoste pe care o ai față de noi, nevrednicii, ai binevoit a trimite pe îngerii Tăi ca să slujească mântuirii noastre! Amin!”
