Sari la conținut

Primele semne de Parkinson. Boala nu debutează cu tremurături, ci…

Boala Parkinson
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

Simptome ale bolii Parkinson. Boala Parkinson este o afecțiune cronică, progresivă. Simptomele se agravează în timp, iar afecțiunea afectează iremediabil sistemul nervos. Deși se consideră că afectează persoanele în vârstă, boala poate să apară și la tineri. Nu este o afecțiune contagioasă și nici nu se transmite genetic.

Maladia este cunoscută de sute de ani însă abia în secolul al 19-lea a fost denumită Parkinson după medicul londonez James Parkinson, care a raportat pentru prima dată simptomele bolii în anul 1817, sub denumirea de paralizie spastică.

Boala Parkinson este o afecţiune progresivă, care începe cu mulţi ani înaintea debutului clinic cu tulburări motorii, dar boala se manifestă cu până la 10 ani-20 ani anterior apariţiei acestor simptome motorii vizibile, la început putând fi confundată cu procesul normal de îmbătrânire. Prevalenţa bolii Parkinson creşte odată cu vârsta. Primele simptome apar, cel mai frecvent, după vârsta de 60 de ani, dar 1 din 10 pacienţi sunt diagnosticaţi înainte de 50 de ani, iar 1 din 20 pacienţi în jurul vârstei de 40 de ani.

Simptomele bolii Parkinson

La debut, manifestările principale sunt senzația acută de oboseală și cea de lentoare a mișcărilor și a vorbirii. Ulterior apar simptome precum rigiditatea mișcărilor, tremurături care nu pot fi controlate ale mâinilor sau picioarelor, pierderea echilibrului, tulburări de înghițire, dificultăți ale scrisului, constipația, depresia.

De asemenea, pacientul la momentul diagnosticării se prezintă la medic cu dureri musculare, mers lent, greoi, dezechilibru, dureri musculare, tulburări de scris. Bradikinezia este un alt simptom, care înseamnă încetinirea semnificativă a mișcărilor, pașii devin mai lenți și mai scurți, pentru cele mai simple gesturi se consumă tot mai mult timp.

Cauza bolii nu este cunoscută cu exactitate, dar medicii spun că boala determină tulburări la nivelul ariei cerebrale care controlează mișcările și echilibrul (substanța neagră).

Cine e la risc să dezvolte boala

Profilul pacienților cu boala Parkinson poate varia în funcție de stadiul bolii, vârsta la care a apărut, evoluția simptomelor și alte condiții de sănătate ale individului. Totuși, există anumite caracteristici și aspecte comune asociate cu pacienții care suferă de Parkinson:

  • Vârsta: Deși boala Parkinson poate apărea la orice vârstă, este mai frecvent întâlnită la persoanele în vârstă de peste 60 de ani. Cu toate acestea, există și cazuri rare de apariție a bolii la vârste mai tinere.
  • Simptome motorii: Simptomele motorii caracteristice ale bolii Parkinson includ tremurul în repaus (tremorul care apare atunci când mușchii sunt în repaus), rigiditatea musculară, bradikinezia (încetinirea mișcărilor), instabilitatea posturală și tulburările de mers.
  • Probleme non-motorii: Boala Parkinson poate provoca, de asemenea, o serie de simptome non-motorii precum depresie, anxietate, tulburări de somn, constipație, tulburări de vorbire și probleme cognitive (de exemplu, dificultăți de concentrare, memorie sau gândire).
  • Impactul asupra calității vieții: Boala Parkinson poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacientului, determinând dificultăți în realizarea activităților zilnice, scăderea mobilității și independenței, și uneori izolare socială.
  • Variabilitatea în evoluția bolii: Evoluția bolii Parkinson poate fi diferită de la un pacient la altul. Unele persoane pot avea o progresie lentă a simptomelor, în timp ce altele pot experimenta o evoluție mai rapidă și mai severă a bolii.

În ce constă tratamentul

Nu există la ora actuală un tratament pentru boala Parkinson. Însă o mulțime de medicamente pot ameliora simptomele bolii. De asemenea, medicul poate recomanda modificarea stilului de viață, gimnastică medicală și kinetoterapie sau fizioterapie.

Există, ce-i drept rar și varianta intervenției chirurgicală. La această opțiune se ajunge numai atunci când pastilele nu mai pot controla simptomele. Și alimentația are un rol important.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Etichete:

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel