Din cuprinsul articolului
Un nou sondaj relevă date îngrijorătoare la începutul noului an şcolar în România: teama de bullying (38%) devansează îngrijorările legate de greutatea ghiozdanului sau siguranța fizică a copilului (32%).
Potrivit studiului „MKOR Back to School 2025”, realizat în perioada 29 august – 02 septembrie 2025, 38% dintre părinți se tem de bullying, peste grija bugetului de 450 RON necesar pentru rechizitele şcolare. În plus, în privinţa bugetului pentru noul an şcolar, părinții din sistemul privat alocă 660 RON, cu peste 50% mai mult decât cei din sistemul public (430 RON). Coșul de cumpărături este dominat de haine: Deși 83% dintre părinți cumpără și rechizite, bugetul pentru îmbrăcăminte (570 RON) este aproape dublu față de cel pentru papetărie (300 RON)
Piața paralelă a meditațiilor s-a normalizat: 44% dintre părinți investesc în pregătire suplimentară, cu un cost mediu de 100 RON/ședință, pentru a compensa lipsurile sistemului, relevă datele sondajului.
Teama de bullying a depăşit presiunea financiară
Începutul anului școlar 2025-2026 aduce o schimbare de paradigmă în rândul părinților din România: anxietățile sociale au depășit presiunea financiară. Conform studiului „Back to School 2025”, realizat de agenția independentă de cercetare MKOR, teama de bullying este acum principala îngrijorare pentru aproape 4 din 10 părinți, un semnal de alarmă care repoziționează discuția despre educație dincolo de costuri.
„În 2025, întoarcerea la școală nu mai e doar despre coșul de cumpărături. Părinții ne spun clar: siguranța emoțională a copiilor cântărește mai mult decât nota de plată a cumpărăturilor pentru ghiozdan. Bullying-ul e tema care nu mai poate fi amânată, pentru școli, comunități și pentru noi toți.” – Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR
Bullying-ul, noua anxietate nr. 1 a părinților
Înaintea grijilor legate de caiete și uniforme, părinții vorbesc despre siguranța emoțională a copiilor lor. Teama de comportamente agresive și conflicte între elevi este resimțită mai acut de mame (46%) decât de tați (31%) și atinge un vârf în rândul părinților de preșcolari, unde 1 din 2 semnalează această problemă (51%). Alte griji practice, precum greutatea ghiozdanului, devin centrale abia în ciclul gimnazial (47%).
Bullying-ul este principala îngrijorare în special în București și Ilfov, unde preocuparea pentru siguranță urcă la 44%. Părinții cu studii superioare adaugă pe agendă și programa școlară (31%), semn că presiunea nu se măsoară doar în bani, ci și în calitatea mediului educațional.
Costurile reale: O piață polarizată, dincolo de media de 450 RON
Deși bugetul mediu pentru un copil este de 450 RON, acesta ascunde diferențe izbitoare. În sistemul privat, părinții alocă 660 RON, cu peste 50% mai mult decât în cel public (430 RON). Disparitățile regionale sunt la fel de tranșante: în Vestul țării bugetul mediu urcă la 590 RON, în timp ce în Sud coboară la 330 RON – o diferență de 78%.
Pe măsură ce copiii cresc, cresc și notele de plată: bugetul pentru îmbrăcăminte urcă cu 36% (de la 470 RON la grădiniță la 640 RON la liceu), iar investiția în produse IT crește cu 48% (de la 850 RON în ciclul primar la 1260 RON la liceu).
Majoritatea părinților navighează cu pragmatism între canalele de retail: 51% rămân fideli magazinelor fizice, în timp ce 41% combină online-ul cu offline-ul într-o strategie hibridă, care atinge apogeul în București (52%). Decizia finală la raft este o negociere tensionată între calitate (50%), preț (48%) și preferința copilului (42%).
În digital, domină marketplace-urile (62%), urmate de magazinele online specializate (45%). Bucureștiul conduce la adopția hibridă, cu 52% dintre părinți alternând canalele pentru a optimiza raportul calitate-preț și stocuri disponibile.
Meditațiile, o normă care adâncește inegalitățile
Studiul confirmă că pregătirea suplimentară a devenit o componentă structurală a cheltuielilor. 44% dintre părinți plătesc pregătire suplimentară, cu un cost mediu de 100 RON / ședință.
Matematica domină solicitările (92% dintre cei care fac meditații), urmată de Limba română (59%) și limbile străine (33%).
Presiunea examenelor împinge fenomenul la liceu (67%) față de primar (21%), iar accesul este puternic stratificat: 58% dintre familiile cu venituri mari și 51% dintre părinții cu studii superioare apelează la meditații pentru copiii lor, comparativ cu 34% la venituri mici și 13% la studii generale, un semnal de neîncredere sistemică și de inechitate în accesul la performanță.
Ce așteaptă românii de la școală
Datele coroborate cu studiul MKOR „Educația din perspectiva românilor” (mai 2025) arată că anxietățile părinților sunt simptome ale unor probleme sistemice.
Românii își doresc o școală care formează oameni informați și culți (70%), dar identifică drept frâne majore lipsa unei viziuni naționale coerente (48%) și subfinanțarea cronică (48%). Această ruptură între ideal și realitate alimentează neîncrederea și împinge părinții spre soluții paralele, precum meditațiile.
Metodologie
Date prezentate provin din studiul MKOR Back to School 2025.
Eșantion: N=500 respondenți, părinți ai copiilor de vârstă școlară și preșcolară. Reprezentativitate după vârsta copilului: mediu de rezidență, gen, vârstă. Metodă de colectare: Online, prin Panelul MKOR. Perioada de colectare: . Marjă de eroare: ±4,4%, la un nivel de încredere de 95%.
