Din cuprinsul articolului
România riscă să-și închidă spitalele de stat, în condițiile în care tot mai mulți angajați din sistem se declară nemulțumiți de condițiile de lucru. Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” a realizat un clasament al spitalelor publice din perspectiva Calităţii Vieţii Profesionale, după ce au fost completate chestionare anonime de către 2.000 de angajaţi din 300 de unităţi medicale, acoperind toate judeţele.
Personalul dă sistemului nota 4,85 din 10, reclamă supraîncărcarea şi faptul că nu se simt protejaţi la locul de muncă. Datele arată, de asemenea, că salariaţii încă îţi iubesc meseria, dar sistemul testează această vocaţie la limită, de aceea o treime iau în considerare plecarea din sistem.
”Federaţia «Solidaritatea Sanitară» din România (FSSR) anunţă accesul public la Raportul interactiv al aplicaţiei CVP – Calitatea Vieţii Profesionale. Raportul oferă, pentru prima dată, acces public la o ierarhizare a spitalelor publice din România din perspectiva celor care lucrează în ele: angajaţii (…) Acum, fiecare angajat are acces la informaţia privitoare la locul exact unde se află spitalul său într-o ierarhie a calităţii vieţii profesionale. Nu mai suntem în etapa presupunerilor, ci avem date care arată clar unde managementul eşuează în a-şi proteja resursa umană”, a transmis Federaţia într-un comunicat citat de News.ro.
Datele principale ale documentului arată că angajaţii au acordat nota 4,85 din 10 sistemului, iar o treime dintre ei ăşi doresc să plece. Majoritatea nu se simt protejaţi la locul de muncă şi reclamă supraîncărcarea sistemului.
CIFRE-CHEIE DIN CERCETARE
| Scor total CVP naţional | 48,5 / 100 (zona problematică) – personalul dă sistemului nota 4,85 din 10 |
| Supraîncărcare cu muncă (D2) | 82% din spitale în zona critică (D2 = 29,9 / 100) |
| Intenţie de plecare (D17) | O treime din angajaţi iau în considerare activ plecarea din sistem |
| Vulnerabilitate medico-legală | 71% din spitale în zona critică – personalul nu se simte protejat |
| Satisfacţie profesională | 67,3 – singura dimensiune acceptabilă. Angajaţii încă iubesc meseria, dar sistemul testează această vocaţie la limită |
| Spitalele de referinţă (SCJU) | Cele mai proaste scoruri CVP (43,3) – cu cât un spital e mai complex, cu atât personalul percepe mai negativ condiţiile |
Deficit de zeci de mii de cadre medicale
”În contextul unui deficit de peste 51.000 de angajaţi şi al reducerii unei serii de drepturi salariale sporurilor, aceste date pun cifre concrete pe ceea ce angajaţii din sănătate simt de ani de zile. Aproape 3 din 4 angajaţi evaluează condiţiile de muncă drept problematice sau critice. O treime iau în considerare activ plecarea din sistem. Aceste cifre nu mai pot fi ignorate”, au mai transmis sindicaliştii.
Potrivit acestora, ”nu mai este vorba de impresii sau reclamaţii”: ”Acum avem un instrument ştiinţific, cu 19 dimensiuni măsurabile, care arată exact unde doare. Şi doare peste tot – dar nu în mod egal. Unele spitale sunt în prag de colaps, altele demonstrează că se poate şi altfel”.
Potrivit sindicaliştilor, calitatea vieţii profesionale nu este doar o problemă internă. ”Cercetarea demonstrează o legătură directă între condiţiile în care lucrează echipele medicale şi calitatea îngrijirilor. Tradus simplu: un spital cu personal epuizat este un spital în care riscul de erori creşte.
Clasamentul publicat nu este doar o informaţie pentru angajaţi, ci este o informaţie pentru fiecare pacient şi pentru fiecare cetăţean care vrea să înţeleagă de ce sistemul sanitar românesc funcţionează aşa cum funcţionează”, explică reprezentanţii federaţiei sindicale.
Clasamentul este construit exclusiv pe baza auto-evaluărilor voluntare, anonime şi confidenţiale ale personalului din sănătate, agregate la nivel de unitate sanitară, şi este prezentat pe 19 dimensiuni ale calităţii vieţii profesionale (scoruri 0–100).
Rezultatele publice în acest moment se bazează pe aproape 2.000 de auto-evaluări realizate de medici, asistente, personal auxiliar şi TESA din peste 300 de unităţi sanitare, acoperind toate judeţele.
În timp ce ANMCS evaluează calitatea organizaţională şi clinică din perspectiva standardelor instituţionale, CVP aduce o evaluare complementară: calitatea locului de muncă din perspectiva angajaţilor – un indicator esenţial pentru retenţia personalului şi pentru siguranţa pacientului.
