Din cuprinsul articolului
De decenii, stomatologia din România a parcurs un drum diferit de celelalte discipline medicale, separându-se treptat de medicina generală până la punctul în care a devenit aproape exclusiv privată. Astăzi, sub 3% dintre dentiști mai lucrează în sistemul de stat. Într-o analiză plină de substanță, Prof. dr. Radu Septimiu Câmpian trage un semnal de alarmă: am transformat un act medical într-un serviciu comercial, iar prețul este plătit de pacienții cu cazuri complexe, care pur și simplu nu au unde să se trateze în siguranță.
Liberalizarea stomatologiei: Între succes privat și eșec public
Trecerea de la sistemul de tip socialist la cel liberal a fost un proces firesc, consideră profesorul Câmpian. Privatizarea a adus cabinete moderne, dotări de ultimă oră și servicii de înaltă calitate. Totuși, această „libertate” a venit cu un cost ascuns.
În condițiile unei piețe dure, stomatologia a început să asimileze elemente comerciale agresive. Reclamele care promit „dinți în 24 de ore” sau fațete spectaculoase atrag pacienții cu bani, dar lasă în umbră adevărata misiune medicală. Rezultatul? Cazurile dificile, mari consumatoare de resurse și cu risc de malpraxis, sunt evitate de cabinetele de cartier.
„Stomatologia este totuși medicină!”
Profesorul Câmpian evocă istoria pentru a reaminti un adevăr uitat: stomatologia a apărut ca o specialitate a absolvenților de medicină. Astăzi, politicile ultimelor decenii au separat atât de mult cele două domenii, încât am ajuns în situații tragice. Acesta a oferit câteva exemple:
- Pacienții cu HIV sau hepatite B/C: Sunt marginalizați și găsesc cu greu cabinete care să îi primească.
- Bolnavii cronici: Pacienții care urmează să treacă printr-un transplant de organe au nevoie de eliminarea focarelor de infecție dentară. Fără acest control, riscul de deces prin infecție este maxim sub tratament imunosupresor.
- Anestezia generală: Mulți pacienți cu nevoi speciale necesită intervenții sub sedare profundă, serviciu aproape inexistent în sistemul public și prohibitiv în cel privat.
„Pacienții cu vulnerabilități majore nu pot ajunge la un cabinet privat; este scump și nu își permit. Intervențiile invazive necesită mai multă îngrijire medicală decât una făcută în trecere pe la un cabinet privat”, subliniază Prof. dr. Radu Septimiu Câmpian.
AP-STOMA: O inițiativă curajoasă sau o nouă politizare?
Recent, Ministerul Sănătății a pus în transparență proiectul AP-STOMA (Acțiuni Prioritare în Stomatologie), o inițiativă care vizează creșterea accesului populației la servicii esențiale și de urgență. Deși salută proiectul ca fiind unul necesar, profesorul Câmpian avertizează asupra pericolului politizării:
-
Coordonarea locală: De ce trebuie ca un coordonator județean să fie confirmat „de la centru”? Este nevoie de concursuri transparente, nu de numiri de partid sub umbrela „politicilor de sănătate”.
-
Lipsa infrastructurii: Avem nevoie de secții de stomatologie și chirurgie maxilo-facială în fiecare spital județean. În prezent, pacienții de urgență sunt plimbați între unități care nu au posturi aprobate sau echipamente necesare.
Repararea unei greșeli de decenii cere timp și analiză profundă
Analiza profesorului Câmpian este un apel la normalitate. Stomatologia nu poate fi doar despre estetică și profit; ea trebuie să redevină parte integrantă a spitalului public, pregătită să gestioneze urgențe și pacienți vulnerabili.
Implementarea AP-STOMA, după o „șlefuire” care să elimine interferențele politice, ar putea fi primul pas spre reparația unui sistem care i-a abandonat pe cei mai săraci și mai bolnavi dintre noi. Până la urmă, sănătatea orală nu este un lux, ci o componentă vitală a sănătății generale.
