Din cuprinsul articolului
Protoxidul de azot, cunoscut ca „gaz ilariant”, provoacă tot mai multe accidente și decese. De la inhalări recreative la dependență, tragediile se înmulțesc în Franța, SUA și Marea Britanie.
Este aproape ora două dimineața, în Villeneuve-sur-Lot, sud-vestul Franței. O mașină ia foc după ce șoferul, un adolescent de 17 ani, pierde controlul. În timp ce pompierii se apropie, vehiculul explodează de trei ori. La bord se aflau trei butelii pline cu protoxid de azot, gaz folosit în gastronomie, dar inhalat tot mai des de tineri pentru efectele sale euforice.
„Ne-au spus să ne refugiem în grădină. A fost terifiant. Din fericire, nu au fost victime”, povestește o vecină pentru TF1. Scena, surprinsă de camere, ilustrează un fenomen care ia amploare în Europa: accidentele provocate de consumul de „gaz ilariant”.
Protoxidul de azot, cunoscut mai bine sub denumirea de „gaz ilariant”, are utilizări esențiale în medicină, stomatologie și industria alimentară, unde este folosit pentru anestezie sau prepararea frișcăi. Însă efectele sale secundare euforice sunt cunoscute de decenii.
Odată cu apariția țigărilor electronice și a magazinelor specializate, substanța a devenit extrem de ușor de procurat, iar inhalarea ei a devenit o modă printre tineri. Experții avertizează că dependența de acest gaz se transformă într-o nouă formă de adicție modernă, greu de controlat și adesea fatală.
Franța: accidente tot mai frecvente
Autoritățile franceze confirmă că un tânăr din zece a încercat cel puțin o dată gazul ilariant, iar jumătate dintre aceștia recunosc că l-au consumat chiar în timp ce conduceau. Pe autostrăzile din sudul Franței, muncitorii găsesc săptămânal butelii abandonate.
„Strângem butelii de pe banda de urgență. Într-o săptămână adunăm trei, patru, uneori mai multe. Dacă rămân pe carosabil, pot provoca accidente grave”, spune Habib Rahim, angajat al Vinci Autoroutes.
Numărul accidentelor mortale asociate acestui gaz este în creștere. În iunie, trei persoane au murit pe autostrada A8, lângă Cannes, într-o coliziune în care s-a găsit o butelie de protoxid pe jumătate goală.
„Am inhalat protoxid de azot la volan și am văzut negru. Creierul meu s-a oprit”, mărturisește Wail Meqor, un tânăr francez care a suferit un accident la 190 km/h. Astăzi, la 28 de ani, are dificultăți de vorbire și mers, după o comoție severă.
Cazul Meg Caldwell: o tragedie care putea fi evitată
În Marea Britanie, moartea tinerei Meg Caldwell, relatată de BBC, a devenit simbolul acestei dependențe tăcute.
Caldwell, o tânără pasionată de echitație, a început să inhaleze protoxid de azot în timpul facultății. În pandemie, consumul s-a intensificat. Gazul a ajuns să-i controleze viața: „Cheltuia sute de dolari pe zi, mergea la magazin, inhala gazul în parcare, apoi se întorcea să cumpere mai multe canistre”, povestește sora ei, Kathleen Dial.
După o supradoză, Meg a rămas temporar paralizată și a început să sufere de incontinență. Cu toate acestea, nu a reușit să se oprească. A murit în noiembrie anul trecut, într-o parcare, după ce a inhalat o doză fatală.
„Nu credea că îi poate face rău, pentru că îl cumpăra legal dintr-un magazin de țigări electronice”, spune sora ei.
În SUA, numărul cazurilor de utilizare intenționată a protoxidului de azot a crescut cu 58% între 2023 și 2024, potrivit Centers for Disease Control and Prevention. În aceeași perioadă, decesele cauzate de gaz s-au dublat.
Inhalarea repetată provoacă hipoxie (scăderea oxigenului din creier) și deficiență severă de vitamina B12, ducând la leziuni nervoase, degradarea coloanei vertebrale și chiar paralizie.
În Marea Britanie, deținerea gazului ilariant a devenit ilegală din 2023, iar în SUA, doar statul Louisiana a interzis complet vânzarea lui. În restul statelor, produsul continuă să fie comercializat sub pretext culinar.
Trend periculos pe rețelele sociale
În ultimii ani, un nou trend online a amplificat problema: tinerii se filmează în timp ce inhalează gazul, postând videoclipuri virale sub hashtaguri precum #WhippitChallenge.
Inițial, protoxidul se vindea în canistre mici de 8 grame, dar cererea tot mai mare i-a determinat pe producători să lanseze recipiente de până la 2 kilograme, vândute online sau în magazinele de vapat. Ambalajele viu colorate, decorate cu personaje din jocuri video, transformă un drog periculos într-un produs aparent inofensiv.
Cazul Marissei Politte, o tânără de 25 de ani din SUA ucisă pe trotuar de un șofer care inhalase protoxid de azot, a zguduit opinia publică. Familia ei a câștigat un proces împotriva companiei Nitrous Distributor United Brands, care a fost obligată să plătească 745 de milioane de dolari despăgubiri. Juriul a decis că firma „a vândut produsul știind că va fi folosit incorect”.
De la un simplu ingredient culinar la un drog care provoacă moartea, protoxidul de azot a devenit o problemă globală de sănătate publică.
„Oamenii care administrează acest gaz în cabinetele stomatologice sunt instruiți ore întregi. Mi se pare absurd că aceeași substanță se poate cumpăra de la magazinul de țigări fără niciun control”, spune Kathleen Dial.
În Europa, poliția și organizațiile rutiere cer ca protoxidul de azot să fie încadrat oficial drept drog, iar conducerea sub influența sa să devină circumstanță agravantă în cazurile de omor rutier.
Deocamdată însă, gazul continuă să fie vândut liber – și să lase în urmă accidente, dependență și tragedii.
Un gaz care te face să râzi… doar pentru o clipă. Apoi, liniștea care urmează nu mai e amuzantă.
