Stresul este expresia solicitării și a tensiunii acumulate din întregul organism al unei persoane. Altfel spus, stresul este o reacție individualizată, de aceea o situație ce poate determina niveluri ridicate de stres în cazul unei persoane, poate să nu afecteze aproape deloc o alta persoană.
Stresul este o situație care declanșează un răspuns biologic deosebit, practic când o persoană percepe o amenințare sau o provocare majoră, substanțele chimice și hormonii cresc în tot corpul. Astfel, stresul declanșează răspunsul individului de a lupta împotriva factorului stresor, sau de a fugi de el. De obicei, după ce situația respectivă a trecut, organismul ar trebui să se relaxeze.
Un nivel ridicat de stres care se manifestă în mod constant, poate avea efecte negative asupra sănătății pe termen lung. Altfel spus, stresul diminuează sistemul imunitar, afectează sistemul cardio-vascular, musculatura și producția de acizi gastrici. În cazul unui nivel de stres ridicat și constant, eficiența sistemului imunitar scade, sistemul vascular și mucoasa stomacului sunt suprasolicitate, facilitând apariția ulcerului, a hipertensiunii arteriale. Sunt situații când persoana în cauză poate să facă chiar diabet zaharat sau infarct. De aceea, dacă simți că nu poți controla ceea ce ți se întâmplă este bine să ceri ajutor unui psiholog sau unui psihoterapeut.
Iată principalele surse ce pot determina apariția stresului:
- Instinctul de supraviețuire. În momentul în care o persoană se simte amenințată fizic, de exemplu dacă doarme, la munte, în și aude zgomote pe care le atribuie ursului, stresul are rolul de a-i asigura supraviețuirea prin determinarea reacției de „luptă sau fugă”. Mai mult decât atât, stresul te poate face vigilent astfel încât singur să găsești și alte soluții de a scăpa din situația care reprezintă un pericol. Practic el implică strategii de natură cognitivă.
- Mediul. Agitația orașului, aglomerația, numeroase solicitări și sarcini dificile de la locul de muncă sau de acasă, alături de treburile casnice și creșterea copiilor generează un anumit grad de stres. Identificarea factorilor stresori este unul din primii pași în procesul de învățare a gestionării propriului stres cauzat de mediul în care trăim.
- Oboseala accentuată, muncă în exces. Aceasta sursă de stres se referă la efortul excesiv depus pentru rezolvarea sarcinilor la serviciu, la școală sau acasă. De asemenea, are legătură cu o abilitate scăzută de gestionare a timpului. Persoanele aflate în acestă situație nu știu când să se oprească, să ia o pauză, să se relaxeze sau chiar sa-și ia concediu. Stresul provenit din oboseală și din muncă excesiva este periculos din două motive. O dată pentru că persoana are impresia că nu are control asupra modului în care acționează, că trebuie să facă munca respectivă în termenul stabilit, iar pe de altă parte pentru că este vorba de un stres care se adună în timp și care poate duce la o stare de epuizare și la efecte negative asupra sănătății fizice și psihice.
- Factorii interni. Stresul determinat de factori interni este stresul pe care persoana și-l provoacă atunci când se îngrijorează legat de lucruri pe care nu le poate controla. Altfel spus, când își imaginează că se vor întâmpla situații care să-i provoace stres, atunci când supraevaluează greutatea unei situații. Anxietatea este adesea definită ca frica de frică, iar stresul determinat de factori interni se află în relație cu această definiție a anxietății.
Important de menționat este faptul că atunci când o persoană este stresată de factori interni trebuie să caute resurse să minimalizeze nivelul stresului. Și nu doar atunci, ori de câte ori nu poți să faci față singură nivelului de stres și nu găsești soluții, cere ajutorul.
