Conform ultimelor studii, depresia este o problemă de sănătate mintală dezvoltată mai ales de persoanele active pe piaţa muncii, cei mai depresivi fiind europenii activi, cu o frecvenţă de 12% pentru bărbaţi şi 25% pentru femei.
O astfel de tulburare poate deveni foarte ,,costisitoare” pentru persoana care începe să absenteze de la muncă, are un randament scăzut sau devine irascibil.
Ce simte o persoana activă (care are un serviciu) cu depresie
„Nu reuşesc să mai fac faţă. Nu eram aşa înainte. Reuşeam să rezolv tot ceea ce îmi propuneam. Muncem, învăţam, mă distram şi tot îmi mai rămânea ceva energie. Acum parcă sunt un trântor. Au observat şi cei din jurul meu. Uneori îmi este ruşine de mine şi de cei apropiaţi. Mă simt atât de vinovată. Prietenii şi rudele îmi reproşează că nu am voinţă…dar eu mă străduiesc. Şi totuşi nu reuşesc nimic, nu reuşesc să îmi revin. Nu mai fac faţă nici la serviciu, nu mă mai pot concentra, uit, îmi este teamă să nu fac vreo greşeala şi să îmi pierd locul de muncă. Sunt nervoasă, mă cert cu toată lumea chiar şi cu cea mai bună prietenă,mă simt nedreptăţită, foarte obosită, nu pot dormi noaptea, mă simt inconfortabil cu mine însămi. Să merg la serviciu sau să ies cu prietenii a devenit o corvoadă. În week-end aş sta doar în pat. Nu înţeleg de ce mi se întâmplă toate astea, sunt încă tânară ca să fiu aşa bolnavă”. Acesta este disursul clasic al unei persoane active care traversează un episod depresiv, după cum parafrazează Dr. Anca Talaşman, medic primar – psihiatrie.
Recunoaşte o persoana activa dar care sufera de un episod depresiv
Tristeţea (dispozitia deprimata) este cel mai frecvent simptom al depresiei, dar la persoanele active depresia nu se manifestă întotdeauna aşa. Adesea se asociază cu anhedonie (lucrurile si activitatile placute de dinainte nu ii mai fac placere), cu anxietate şi cu simptome somatice adiacente acestora, cum ar fi ameţeli, dureri de cap, palpitaţii, senzaţie de sufocare, greaţă, senzaţie de nod în gât, vărsături, tranzit intestinal accelerat, disconfort abdominal. Frecvent este afectată şi viaţa sexuală, iar pacientul devine iritabil, irascibil, cu un prag de toleranţă la frustrare extrem de scăzut, apar tulburări alimentare şi de somn (in 90% din cazuri). În sine, la aceste persoane depresia este o reacţie a organismului la suprasolicitare şi la stresul acumulat zi de zi.
Stigma este mai puternică decât îngrijorarea
De fiecare dată când suntem surprinşi de apariţia simptomelor depresive, nu le înţelegem şi nu le putem da o explicaţie. Suntem supăraţi că ni se întâmplă tocmai nouă, care de fiecare dată am reuşit să trecem peste toate obstacolele. Majoritatea nu acceptăm faptul că ne confruntăm cu o tulburare psihică (chiar daca este una tranzitorie precum depresia), ne este teamă de un astfel de diagnostic. Primul serviciu medical la care ne adresăm este adesea camera de gardă a unui spital de urgenţă, speriaţi fiind de
posibilitatea unei afecţiuni cardiace sau a unui infarct. Când acest lucru este infirmat şi suntem trimişi către serviciul de psihiatrie ne simţim frustraţi şi în acelaşi timp neîncrezători. ,,Unul din refugiile găsite de persoanele cu depresie este alcoolul, care nu rezolvă problema decât aparent şi supraadaugă una nouă. Probabil că dacă depresia ar fi o rană deschisă, palpabilă, dacă ar ustura, ar sângera şi ar durea, deşi acest lucru chiar se întâmplă de cele mai multe ori, bolnavul ar cere mai repede şi mai imperativ ajutor”, precizează Dr. Anca Talaşman, medic primar – psihiatrie.
Am devenit depresiv dar in continuare incerc sa fiu activ pentru că…
În fiecare zi există o serie de ”surprize” neplăcute cu care ne confruntăm, dar cele mai frecvent, persoanele active se confruntă cu probleme precum cele de cuplu, grijile financiare sau profesionale (pierderea locului de muncă, insuccesele pe plan profesional, conflictele la locul de muncă). Încercăm să fim pe placul tuturor, să ţinem pasul cu ritmul alert al societăţii actuale, să alergăm cu o viteză care ne depăşeşte capacitatea de rezistenţă la efort. În consecintă, apar îngrijorările, iar organismul răspunde la acestea prin depresie. Depresia este o boala care se trateaza de catre medicul psihiatru si care de multe ori face echipa si cu un psiholog.
,,Trebuie să ne forţăm să încetinim. Iar pentru acest lucru avem nevoie de ajutor specializat. Teama de stigmatizare, de ceea ce ar putea spune cei apropiaţi, prietenii, rudele, cunoscuţii, lipsa de timp şi de asemenea <<legendele>> înspăimântătoare despre medicaţia cu antidepresive determină pacientul să amâne la infinit vizita la psihiatru. Trebuie să apelăm la un specialist psihiatru care ne va ajuta si care ne poate trimite si la un psiholog. Aceştia ne vor învăţa cum să facem faţă depresiei, stresului, cum să-l <<încasăm>>, cum să-l gestionăm şi în final cum să-l învingem.”, adaugă Dr. Anca Talaşman, medic primar – psihiatrie.
În România, o platformă complexă online, www.depresiv.ro, a fost gândită special ca un mijloc de sprijin şi informare pentru cei care s-au confruntat de-a lungul vieţii cu o tulburare de dispoziţie sau au în familie persoane care trec prin astfel de episoade. Astfel, în cazul în care aveţi în familie o persoană care suferă de simptomele depresiei, puteţi consulta platforma pe care veţi găsi informaţii provenite de la specialişti din domeniul psihiatriei.
