Sari la conținut

Studiu: Instagram și TikTok, o amenințare ascunsă a relaţiei cu mâncarea la tineri

Sursă foto: arhivă Doctorul Zilei

Un studiu recent arată că utilizarea frecventă a reţelelor sociale de tip Instagram şi TikTok creşte semnificativ riscul de tulburări de alimentaţie la tineri. Aproape unul din opt elevi arată semne de comportament alimentar patologic.

Descoperirea evidenţiază pericolele ascunse ale expunerii constante la imagini retuşate, standarde ideale şi presiune de conformare online. Află ce spun cercetătorii şi cum poţi proteja tinerele generaţii.

STUDIU. Cum influențează TikTok și Instagram relația tinerilor cu mâncarea

Cercetătorii de la o instituţie din Ashkelon, Israel, au descoperit o corelaţie îngrijorătoare între utilizarea intensă a conţinutului de tip Instagram/TikTok și un risc crescut de tulburări de alimentaţie printre elevi.

Citeste si…

În cadrul studiului, aproximativ 12–13% dintre elevi (adică 1 din 8) prezentau semne de comportament alimentar patologic, potrivit Jerusalem Post.

Conținutul analizat -de la imagini cu corpuri „ideale”, diete spectaculoase, până la clipuri cu transformări rapide- pare să genereze presiune de conformare, nemulțumirea față de propria imagine corporală și o tentativă de a atinge un model adesea nerealist.

Acest context online, combinat cu vulnerabilitatea specifică adolescenţei și tinereţii, creează un teren propice pentru dezvoltarea unor tulburări precum anorexia sau bulimia.

Implicaţii şi recomandări

  • Riscul nu e doar estetic, ci de sănătate mentală- tulburările de alimentaţie pot afecta profund sănătatea fizică și psihică, de la oboseală, dereglări hormonale, până la anxietate sau depresie.
  • Contextul social media nu e neutru- utilizatorii, în special tineri, sunt expuși constant la imagini idealizate, care pot distorsiona percepția reală asupra corpului și alimentației.
  • Prevenţia începe cu conştientizarea- părinții, profesorii și tinerii ar trebui să fie informați despre riscurile reale. De asemenea, e utilă o abordare critică față de conținutul consumat: punerea sub semnul întrebării a imaginii corpului prezentate ca „normală” sau „ideală”.
  • Important: căutarea sprijinului- pentru cei afectați, discuțiile deschise cu un specialist (psiholog, nutriționist) pot face diferența. Tulburările alimentare nu sunt doar o fază; pot deveni cronice dacă nu sunt tratate.

Cum pot platformele sociale deveni un spațiu mai sigur pentru tineri

Deși concluziile studiului scot în evidență riscurile reale ale utilizării excesive a rețelelor sociale, acestea pot deveni și un instrument pozitiv dacă sunt folosite responsabil. Platformele pot contribui activ la crearea unui mediu digital mai sănătos prin:

Citeste si…

  • Filtre algoritmice mai inteligente

Rețelele pot limita promovarea conținutului care glorifică dietele extreme, transformările rapide și standardele corporale nerealiste. În schimb, pot prioritiza creatorii care promovează echilibrul și sănătatea mentală.

  • Etichetarea conținutului sensibil

La fel cum unele platforme marchează informațiile medicale sau politice, ele ar putea afișa avertismente lângă postările care pot declanșa comparații toxice sau comportamente alimentare nesănătoase.

  • Educație digitală integrată

Videoclipuri scurte, produse chiar de platforme, pot educa utilizatorii despre manipularea imaginilor, retușări digitale și presiunea socială, ajutând
tinerii să dezvolte un ochi critic.

Citeste si…

  • Promovarea creatorilor autentici

Mulți influenceri contribuie deja la normalizarea diversității corporal-emoționale.
Susținerea lor ar putea contribui la reducerea presiunii sociale.

  • Instrumente de auto-protecție

Funcții precum limitarea timpului petrecut în aplicație, ascunderea anumitor tipuri de conținut sau rapoarte de sănătate digitală pot oferi utilizatorilor un control mai mare asupra experienței lor online.

Aceste măsuri nu vor elimina complet riscurile, dar pot transforma rețelele sociale într-un spațiu unde tinerii se simt mai protejați și mai puțin vulnerabili la presiunile legate de imagine și alimentație.

avatar image
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Citeste si…

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Follow us on GoogleNews Doctorul zilei whatsapp channel