Din cuprinsul articolului
Studiu. Conform unui studiu realizat de Reveal Marketing Research, ce a avut ca temă centrală evaluarea situației copiilor din România, au fost analizate atât percepțiile populației generale, cât și cele ale părinților referitor la diferite aspecte cu rol determinant în dezvoltarea copiilor, cum ar fi pericolele la care sunt expuși, educația și violența asupra acestora.
Utilizarea excesivă a tehnologiei și a internetului, cea mai mare primejdie la adresa copiilor
Conform studiului, românii consideră că principalele pericole la care sunt expuși copiii sunt cauzate de faptul că viața acestora se mută tot mai mult în mediul online. Așadar, aspectele ce țin de utilizarea tehnologiei, cum ar fi excesul de ecrane – TV, telefon, tabletă etc. (59%), expunerea în mediul online (52%) sau violența din mass-media (43%) sunt urmate de siguranța fizică – accidente, răniri etc. (40%).
Rapotându-ne la atitudinile părinților, obsevăm că în preadolescență (6-12 ani) și adolescență (13-18 ani) pericolul de a cădea pradă dependenței de mediul virtual și ecrane este semnificativ mai mare, pe când în cazul copiilor sub 5 ani siguranța fizică înregistrează valori semnificativ mai mari.
În ceea ce privește principalele măsuri pentru a proteja copiii de aceste pericole, regăsim conversațiile și educația despre siguranța online (46%), limitarea timpului petrecut pe internet (46%), petrecerea timpului în aer liber (45%), supravegherea constantă (37%) sau verificarea și setarea unor filtre de conținut (32%).
Aruncând o privire la comportamentele părinților, în cazul copiilor sub 5 ani supravegherea constantă este mai des întâlnită (56% vs. 46% total eșantion), în cazul copiilor între 4-12 ani există în mai mare măsură limite clar stabilite ale timpului petrecut pe internet (63% vs. 46% total eșantion), pe când în cazul adolescenților între 13-18 ani primează ca importanță discuțiile și educația despre siguranța online (57% vs. 46% total eșantion).
Este cert faptul că una dintre activitățile zilnice ale copiilor este petrecerea timpului în mediul online, 49% dintre copii petrecând în medie între 1-3 ore pe zi utilizând internetul, într-o măsură semnificativ mai mică copiii sub 3 ani (32%). Timpul petrecut online crește o dată cu înaintarea în vârstă, astfel că, mai mult de o treime dintre adolescenți (13-18 ani) utilizează internetul mai mult de 3 ore pe zi (37% vs. 26% total eșantion).
Vizionarea de videoclipuri și conținut media
Principalele activități pe care le au copiii în mediul virtual sunt vizionarea de videoclipuri și conținut media (56%), în special adolescenții între 13-15 ani (72%), navigarea pe internet și căutarea de informații (52%), într-o măsură semnificativ mai mare copiii din mediul urban (54% vs. 45% mediul rural), jocurile online (49%), preferate cu precădere de către copiii din ciclul primar și gimnazial cu vârste între 6-15 ani (63%), socializarea online cu prietenii (48%), în special în cazul adolescenților între 13-18 ani (63%) sau accesarea diferitelor platforme de învățare online (29%), cu precădere utilizate de adolescenții între 16-18 ani (38%).
63% dintre părinții români sunt dispuși să plătească suplimentar pentru a-și sprijini copiii în accesarea diferitelor domenii de interes
Îndreptându-ne atenția către situația în care se află sistemul de educație românesc, aflăm că o treime dintre români (28%) sunt de părere că învățământul tradițional pregătește în mică și foarte mică măsură un copil pentru viață.
Astfel că, 63% dintre părinți declară că sunt dispuși în mare și foarte mare măsură să plătească suplimentar pentru a oferi copiilor posibilitatea de a studia în domeniile de interes, procent în descreștere cu 13% comparativ cu studiul similar desfășurat în martie 2021. Având în vedere context socio-economic actual, o potențială cauză a acestui procent în scădere poate fi reprezentată de dificultățile financiare în creștere cu care românii se confruntă în ultima perioadă.
În aceeași ordine de idei, 7 din 10 părinți consideră că un copil ar trebui să își aleagă singur domeniile de interes pentru el. Astfel că, principalele criterii luate în considerare de părinți când aleg activitățile extrașcolare ale copiilor sunt dezvoltarea abilităților și talentelor copilului (71%), interesele și pasiunile copilului (52%), disponibilitatea activității în proximitate (30%) și costurile asociate activităților (17%).
În ceea ce privește domeniile percepute de români ca fiind de interes pentru copii regăsim cu precădere activități asociate sănătății sau domenii percepute în societate ca fiind stabile/ pragmatice, datele arătând un interes mai scăzut pentru activitățile artistice. Cele mai populare activități menționate sunt sporturile individuale (51%), activitățile de dezvoltare personală precum vorbitul în public sau învățarea bunelor maniere (48%), limbile străine (44%), activitățile din domeniul IT (43%), sporturile de echipă sau diferite tipuri de artă cum ar fi teatru, pictură etc. (34%).
Dacă ne referim la bugetul lunar pe care românii ar fi dispuși să îl aloce pentru activități aliniate intereselor copiilor, cei mai mulți menționează o sumă cuprinsă între 300-500 lei (30%), în măsură semnificativ mai mare părinții cu copii între 13-16 ani (38%) sau între 100-300 lei (21%), în special în cazul părinților cu copii până în 5 ani (30%).
Ca tendință generală observăm că o dată cu înaintarea în vârstă bugetul alocat activităților extrașcolare este în creștere, astfel că, cei mai mulți dintre părinții adolescenților între 16-18 ani menționează un buget între 500-700 lei (26% vs. 15% total eșantion).
6 din 10 români declară că nu rămân nepăsători atunci când observă în jurul lor comportamente violente ale adulților asupra copiilor
În cadrul studiului au fost analizate și percepțiile despre violența asupra copiilor prin măsurarea acordului respondenților cu diferite proverbe românești. Comparativ cu rezultatele studiului similar derulat în 2017, observăm menținerea tendinței și evoluția pozitivă a mentalității românilor referitor la parentingul fără violență, înregistrându-se valori mici ale acordului cu proverbe tradiționale cum ar fi ”Eu te-am facut, eu te omor” (9%), ”Bătaia e ruptă din Rai!” (13%) sau ”Unde dă mama crește” (17%), cu o incidență ușor ridicată înregistrată în rândul părinților copiilor până în 5 ani (21%).
Pe de altă parte majoritatea românilor sunt de acord cu proverbul românesc ”Rufele murdare se spală în familie” (74%), fapt ce confirmă că în continuare schimbul de idei și metode de rezolvare a problemelor este unul limitat.
De asemenea, 65% dintre respondenți consideră în mare și foarte mare măsură că actele de violență verbală ale adulților asupra copiilor în spațiul public sunt semne ale agresiunii fizice acasă.
6 din 10 români (58%) declară că nu rămân nepăsători când observă comportamente violente asupra copiilor în jurul lor, cei mai mulți dintre aceștia intervenind dacă este o formă gravă de violență manifestată prin lovituri puternice (37%) – într-o măsură semnificativ mai mare rezidenții din mediul urban (39% vs. 32% mediul rural), în timp ce 21% declară că intervin pentru orice formă de violență.
În percepția românilor, principalele măsuri care ar trebui luate pentru a preveni și combate violența asupra copiilor sunt promovarea relațiilor sănătoase și non-violente în familie (63%), educația și conștientizarea în școli și comunitate (55%), susținerea serviciilor de consiliere și intervenție în cazuri de violență (49%) sau implementarea legilor și politicilor de protecție a copilului (45%).
