Din cuprinsul articolului
Studiu revoluționar. Gândirea negativă repetitivă are legătură cu patologia Alzheimer.
Gândirea negativă repetitivă a fost legată de markerii cognitivi și neuropatologici ai bolii Alzheimer, a arătat un studiu longitudinal. Modelele de ruminație sau îngrijorare repetate au fost asociate cu scăderi ulterioare ale cogniției globale, ale memoriei imediate și ale memoriei întârziate, sunt de părere cercetătorii de la University College London.
Gândirea negativă repetitivă a fost, de asemenea, legată de depozitele globale de amiloid și entorhinal, au scris ei în Alzheimer’s & Dementia.
„Acest studiu identifică un proces psihologic nou și potențial modificabil – gândirea negativă repetitivă – care este asociat cu un risc crescut de demență”, a spus dr. Natalie Marchant.
„Deoarece gândirea negativă repetitivă este un simptom frecvent în tulburările de depresie și anxietate, constatarea noastră ar putea ajuta la explicarea asocierilor observate între aceste tulburări și riscul crescut de demență”, a declarat ea pentru MedPage Today.
Anxietatea și depresia au fost corelate cu demența ulterioară în studii anterioare și este posibil ca un stil de gândire general central al acestor relații să fie un factor, a menționat ea.
„Anumite modele de gândire implicate în depresie și anxietate ar putea fi un motiv fundamental pentru care persoanele cu aceste tulburări sunt mai susceptibile de a dezvolta demență”, a spus Marchant.
Studiu revoluționar. Gândirea negativă repetitivă are legătură cu patologia Alzheimer
O explicație pentru legătura dintre gândirea negativă repetitivă și biomarkerii Alzheimer poate fi corelate cu stresul, au sugerat cercetătorii.
„Gândirea negativă repetitivă este asociată cu indicatori de stres (de exemplu, tensiune arterială crescută, cortizol) și a fost numită un marker comportamental al stresului fiziologic cronic”, au scris ei.
În timp ce studiul a urmărit să investigheze ipoteza „datoriilor cognitive”, care propune că gândirea negativă repetitivă crește riscul de Alzheimer, opusul poate fi adevărat. Amiloidul și tau-ul pot agrega mai întâi și pot perturba circuitele neuronale, ceea ce face dificilă decuplarea oamenilor de gândurile repetitive. Cronologia din studiu nu susține cauzalitatea negativă, au observat autorii.
„Totuși, acesta a fost un studiu observațional, cu relativ puțini participanți care îndeplineau criteriile pentru depunerea substanțială de amiloid și fără mijloace de evaluare a cauzalității”, sunt de părere cercetătorii.
Studiul a analizat adulții vârstnici cu risc crescut de demență, iar rezultatele nu pot fi generalizate pentru alții din comunitate, au adăugat ei. Marchant și alți cercetători europeni lucrează în prezent la Studiul Silver Sante, un mare proiect pentru a vedea dacă intervențiile de susținere a sănătății mintale ar putea ajuta la reducerea riscului de demență, vizând gândirea negativă repetitivă la bătrânețe.
