Din cuprinsul articolului
Un studiu amplu care a urmărit mii de persoane vârstnice din China a stârnit controverse după ce a sugerat că adulții foarte în vârstă care evită complet carnea ar avea șanse mai mici să atingă vârsta de 100 de ani.
Concluzia, la prima vedere surprinzătoare, nu răstoarnă însă deceniile de cercetare care leagă alimentația predominant vegetală de o sănătate mai bună. Analiza atentă a datelor arată că rezultatele se aplică unui grup foarte specific și spun mai mult despre nevoile nutriționale ale vârstei înaintate decât despre un beneficiu universal al consumului de carne.
Ce a urmărit studiul și ce a constatat
Cercetarea se bazează pe Chinese Longitudinal Healthy Longevity Survey, unul dintre cele mai mari studii observaționale dedicate longevității. Începând din 1998, cercetătorii au urmărit peste 5.000 de adulți cu vârste de cel puțin 80 de ani. Analiza datelor până în 2018 a arătat că participanții care nu consumau deloc carne aveau o probabilitate mai mică de a deveni centenari comparativ cu cei care mâncau carne.
La acest nivel, concluzia pare simplă. În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate.
De ce nu contrazice studiul beneficiile dietelor bazate pe plante
De-a lungul timpului, numeroase cercetări au asociat dietele predominant vegetale cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Diferența majoră este populația analizată. Cele mai multe dintre aceste studii vizează adulți tineri sau de vârstă mijlocie, nu persoane trecute de 80 de ani.
Odată cu înaintarea în vârstă, prioritățile biologice se schimbă. Masa musculară scade, densitatea osoasă se reduce, apetitul se diminuează, iar riscul de subnutriție crește. În acest context, menținerea greutății și a forței musculare devine mai importantă decât prevenirea unor boli cu orizont lung de apariție.
Greutatea corporală, un factor-cheie
Un detaliu esențial al studiului este că asocierea dintre evitarea cărnii și șanse mai mici de a ajunge la 100 de ani a apărut doar la participanții subponderali. La persoanele foarte în vârstă care aveau o greutate considerată normală, diferența dintre consumatorii de carne și non-consumatori a dispărut.
Acest lucru se suprapune peste ceea ce cercetătorii numesc adesea „paradoxul obezității” la vârste înaintate. La bătrânețe, o rezervă energetică ușor mai mare poate oferi protecție împotriva fragilității, infecțiilor și pierderii accelerate de masă musculară.
Nu toate dietele fără carne sunt la fel
Un alt element important este tipul de dietă urmată de participanți. Persoanele care nu mâncau carne, dar consumau pește, lactate sau ouă, nu prezentau un risc mai mic de a deveni centenari. Aceste alimente furnizează nutrienți esențiali la vârste înaintate, precum proteine ușor digerabile, vitamina B12, calciu și vitamina D, toate implicate în menținerea musculaturii și a sănătății osoase.
Diferențele au apărut mai ales în cazul dietelor strict vegetale, dificil de echilibrat nutrițional la vârste foarte înaintate fără o planificare atentă.
Ce înseamnă aceste rezultate pentru restul populației
Mesajul studiului nu este „mănâncă carne ca să trăiești mai mult”, ci că alimentația trebuie adaptată etapei de viață. O dietă bazată pe plante rămâne asociată cu beneficii importante pentru sănătate la adulții tineri și de vârstă mijlocie. La vârste foarte înaintate, accentul se mută pe densitatea nutrițională, aportul suficient de proteine și prevenirea pierderii în greutate.
Pentru persoanele în vârstă, evitarea completă a produselor de origine animală poate crește riscul de carențe și de fragilitate dacă nu este atent monitorizată. În schimb, includerea moderată a unor surse animale poate ajuta la menținerea funcționalității și a autonomiei.
Lecția reală a studiului
Longevitatea nu depinde de un singur aliment sau de o regulă universală. Datele sugerează că, la peste 80 de ani, menținerea greutății și a masei musculare poate conta mai mult decât respectarea strictă a unui tip de dietă asociat cu beneficii la vârste mai tinere.
Cu alte cuvinte, ceea ce este optim la 40 sau 50 de ani nu este automat ideal la 85 sau 90. Alimentația, la fel ca medicina, funcționează cel mai bine atunci când este adaptată contextului biologic al fiecărei etape din viață.
