Din cuprinsul articolului
Un nou studiu arată cum gadoliniul, metalul folosit pentru obținerea imaginilor clare în RMN, poate deveni periculos în contact cu un compus prezent în alimente și suplimente.
Un studiu publicat recent în revista Magnetic Resonance Imaging pune într-o lumină diferită folosirea substanțelor de contrast la investigațiile RMN. Cercetători de la Universitatea din New Mexico au descoperit că gadoliniul, un metal utilizat frecvent în aceste proceduri, poate interacționa cu acidul oxalic — compus care apare în mod natural în organism și în unele alimente — și poate forma nanoparticule toxice în țesuturi.
Aceste particule au fost asociate cu apariția unei afecțiuni rare, dar grave: fibroza sistemică nefrogenică. Boala poate afecta pielea, plămânii, inima și articulațiile, iar în cazuri extreme, s-a ajuns la deces după o singură doză de gadoliniu, potrivit dr. Brent Wagner, coautor al studiului.
Cum ajunge acest material în corp?
Gadoliniul nu se injectează singur, ci face parte dintr-un amestec menit să îl stabilizeze și să permită eliminarea sa prin rinichi. În teorie, majoritatea pacienților elimină complet substanța în câteva ore. Totuși, analiza țesuturilor a arătat că urme de gadoliniu rămân în corp ani la rând, inclusiv în creier, rinichi, sânge sau urină.
Studiul arată că, atunci când acidul oxalic e prezent în concentrații ridicate, poate desface gadoliniul din compusul stabil și îl poate transforma în particule solide, capabile să pătrundă în celule și să declanșeze un răspuns inflamator agresiv.
„Când o celulă întâlnește o nanoparticulă metalică străină, reacționează imediat, trimițând semnale în tot corpul. Așa începe un proces inflamator sever,” a explicat dr. Wagner.
De unde apare acidul oxalic?
Acidul oxalic se găsește în mod natural în alimente precum:
-
Spanac
-
Roșii
-
Nuci
-
Fructe de pădure
Mai mult, organismul îl produce și după consumul de vitamina C, motiv pentru care cercetătorii recomandă evitarea suplimentelor cu vitamina C înainte de RMN cu contrast.
„Dacă știu că urmează să fac un RMN cu substanță de contrast, nu aș lua vitamina C. E mai sigur așa,” a spus dr. Wagner.
De ce nu pățesc toți pacienții la fel?
Mecanismul exact al bolii nu este pe deplin înțeles, dar studiul indică faptul că diferențele de metabolism pot influența cât de predispus este un pacient la formarea acestor nanoparticule.
Unii pot avea o stare biochimică ce favorizează desprinderea gadoliniului și formarea particulelor, în timp ce alții pot elimina metalul fără efecte secundare vizibile.
„Unii pacienți rămân complet asimptomatici, deși au urme de gadoliniu în corp. Alții, însă, au reacții grave după o singură expunere,” a subliniat Wagner.
Ce este fibroza sistemică nefrogenică?
Această boală rară afectează în general persoanele cu probleme renale, dar nu exclusiv. Se manifestă prin:
-
Întărirea și îngroșarea pielii
-
Dureri și rigiditate articulară
-
Dificultăți de respirație
-
Tulburări cardiace
Studiul atrage atenția că simptomele pot apărea chiar și la pacienți fără probleme renale evidente, mai ales dacă există factori declanșatori precum oxalați în exces.
Ce ar trebui să știm înainte de un RMN cu substanță de contrast?
✔️ Informați medicul dacă luați suplimente alimentare, mai ales vitamina C.
✔️ Discutați despre istoricul renal, chiar dacă nu aveți un diagnostic oficial.
✔️ Evitați pe cât posibil alimentele bogate în oxalați cu 1-2 zile înainte de procedură.
✔️ Urmați cu strictețe indicațiile de hidratare post-investigație pentru a ajuta la eliminarea substanței.
Ce urmează?
Cercetătorii speră ca aceste descoperiri să influențeze actualizarea ghidurilor clinice privind folosirea agenților de contrast pe bază de gadoliniu. În paralel, se analizează și alternative mai stabile, care să reducă riscurile, în special la pacienții cu predispoziții chimice care pot favoriza formarea acestor compuși toxici.
